Exporturile de produse alimentare din România se confruntă cu riscuri semnificative de reputație, cauzate de alerte de sănătate publică și probleme de conformitate. Analiza realizată de Frames evidențiază că incidentele recente, precum protestele oierilor cauzate de interdicția exporturilor de animale vii nevaccinate, pun sub semnul întrebării calitatea produselor românești. Situația este agravată de raportările privind prezența bacteriei Salmonella în carnea de pui, identificată recent în loturi provenite din România în state precum Italia și Cehia.
Sectorul de export este marcat de o diferență de valoare între marfa brută și produsele procesate. În primele șapte luni ale anului 2026, exporturile de alimente și animale vii au ajuns la 4,51 de miliarde de euro, reprezentând o creștere de 7,9% față de perioada precedentă. Totodată, în acest interval, exporturile totale de alimente și animale vii au înregistrat 58,27 de miliarde de euro, în timp ce importurile au fost de 77,55 de miliarde de euro, evidențiind un deficit comercial semnificativ în acest segment.
Carnea de pui reprezintă un punct de succes în România, cu o producție care a crescut cu 35% în ultimul deceniu, ajungând la 550.000 de tone în 2024. Totuși, în timp ce sectorul acoperă 98% din consumul intern, exporturile către piețele europene sunt amenințate de lipsa de încredere. Bulgaria este principalul partener de export pentru carnea de pui, urmată de Franța, însă Adrian Negrescu subliniază că accesul la piețele care plătesc mai mult depinde de capacitatea de a construi brand și încredere.
Reputația comercială este afectată de faptul că problemele de conformitate sunt adesea atribuite întregii țări, nu unei singure firme. Adrian Negrescu, economist și manager la Frames, avertizează că o singură neconformitate poate reduce valoarea de vânzare a produselor. Diferența de preț între a vinde marfă brută și produse procesate poate fi de mii de euro pe tonă, iar problemele de siguranță alimentară pot împiedica accesul la piețele cu valoare adăugată.
Pentru a remedia această situație, analiștii au propus trei pași esențiali pentru îmbunătățirea transparenței. Primul pas vizează publicarea voluntară a datelor de conformitate de către producători, a doua etapă implică agregarea datălor oficiale de către autoritatea națională într-un format consultabil, iar ultimul pas necesită o schimbare de reglementare la nivel european. Scopul este mutarea responsabilității reputaționale de la țară la firma care încalcă standardele de siguranță.
În contextul actual, sectorul alimentar românesc navighează printr-un climat de reglementări stricte din partea Uniunii Europene, unde standardele de siguranță sunt monitorizate constant. Alerte precum cele de la RASFF sunt instrumente de monitorizare care pot influența fluxurile comerciale. Capacitatea de a menține standardele de igienă este critică pentru menținerea accesului pe piețele europene, unde prețurile sunt dictate de încrederea consumatorului în siguranța produselor.