Numărul insolvențelor în România a intrat într-o fază de accelerare, generând temeri privind un efect de domino în lanțurile de producție. În primele opt luni ale anului, 4.782 de entități, incluzând firme și persoane fizice autorizate, au intrat în insolvență, un nivel cu aproape 5% mai mare față de aceeași perioadă din 2025. Analiza realizată de Sierra Quadrant indică faptul că septembrie a marcat un punct critic, cu 869 de dosare deschise, cel mai înalt nivel lunar din ultimii ani.
Factorii economici care alimentează această tendință includ scăderea PIB-ului în primul semestru și o scădere de 5,7% a vânzărilor din comerțul cu amănuntul. Inflația a depășit pragul de 10% la începutul verii, iar companiile se confruntă cu costuri în creștere și un consum redus. Gospodăriile au cheltuit cu 2,5% mai puțin în primul semestru, ceea ce comprimă veniturile disponibile și afectează direct sectorul comerțului și al serviciilor.
Sectorul energiei reprezintă un alt pilon de presiune, piața gazelor fiind liberalizată pentru companii de la 1 aprilie. Prețul angro pentru gaze s-a dublat între februarie și septembrie, iar contractele pentru iarna 2026-2027 se tranzacționează în jur de 380 de lei pe MWh. În ceea ce privește electricitatea, prețurile pentru primul trimestru din 2027 sunt estimate între 861 și 905 lei pe MWh, ceea ce poate decide capacitatea de plată a fabricilor sau a restaurantelor.
Costul banilor și volatilitatea cursului valutar contribuie, de asemenea, la fragilitatea financiară a firmelor. Dobânda-cheie a BNR a rămas la 6,5%, menținând creditele la niveluri ridicate, în timp ce euro a atins peste 5,35 lei în octombrie. Această evoluție penalizează companiile care își realizează veniturile în lei, dar au cheltuieli cu importurile, chiriile sau creditele contractate în moneda europeană, agravând lipsa de lichiditate.
Insolvențele nu sunt distribuite uniform, fiind concentrate în cinci sectoare care reprezintă trei sferturi din total. Comerțul conduce cu 1.082 de cazuri, urmat de construcții cu 1.044 de proceduri, deși construcțiile rămân sectorul cu cel mai mare risc raportat la numărul de firme active. De asemenea, agricultura a înregistrat o creștere de peste 52% a insolvențelor, pe fondul secetei și al costurilor ridicate cu inputurile, în timp ce transportul și industria prelucrătoare rămân sub presiune.
Situația este complicată de modul în care companiile românești își gestionează finanțarea, bazându-se pe creditul comercial între firme. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea acestui tip de credit, ceea ce transformă neplata unei facturi într-un risc sistemic. În acest context, rata creditelor neperformante la companiile nefinanciare a urcat la 5,6%, fiind de două ori mai mare decât media întregului sistem bancar, situată la 2,8%.
Ovidiu Neacșu, partner coordonator Sierra Quadrant, avertizează că vârful presiunii va fi atins între ianuarie și martie. Companiile care au probleme de lichiditate în toamnă nu vor avea rezerve pentru primul trimestru al anului viitor. Expertul recomandă utilizarea concordatului preventiv pentru restructurarea datoriilor, însă subliniază că majoritatea companiilor ajung în instanță prea târziu pentru a se mai salva de faliment.