Instabilitatea politică și incertitudinea economică reprezintă amenințări directe pentru stabilitatea financiară a României, conform expertizei oferite de Christian Năsulea. Profesorul de economie mondială a subliniat că lipsa unei direcții clare și dificultatea formării unui nou guvern pot compromite încrederea investitorilor internaționali. În acest context, deciziile politice întârziate pot duce la o deteriorare a performanței economice și la dificultăți în gestionarea deficitului bugetar național.
Un risc major identificat de Christian Năsulea este apariția unui guvern care nu reușește să convingă creditorii statului român. În prezent, guvernul interimar Bolojan conduce țara pe o traiectorie cunoscută și acceptată de creditori, însă un schimb de puteri fără credibilitate ar putea forța refacerea tuturor calculelor economice. O astfel de situație ar putea declanșa o scădere rapidă a performanței economiei și ar pune presiune pe stabilitatea titlurilor de stat.
Necesitatea unei rectificări bugetare este critică pentru menținerea calității serviciilor publice și implementarea reformelor necesare. Christian Năsulea a avertizat că fără un guvern funcțional, anumite domenii vor suferi din cauza lipsei de fonduri, iar amânarea reformelor poate duce România spre un scenariu similar cu criza economică prelungită din Grecia. Parlamentul trebuie să asume sprijinul pentru măsuri de austeritate și reduceri de cheltuieli, indiferent de persoanele care vor ocupa funcția de premier.
În ceea ce privește opțiunile politice, Christian Năsulea a menționat că anumite nume din zona de stângă, precum Sorin Grindeanu, nu testează bine pe piețele financiare internaționale. Aceștia ar putea semnala o dorință de redeschidere a cheltuielilor publice, ceea ce este incompatibil cu parametrii macroeconomici actuali. De asemenea, liderii din zona suveranistă au oferit răspunsuri negative în testele de credibilitate, din cauza istoricului acțiunilor lor și a opiniilor economice exprimate anterior.
Un acord cu Fondul Monetar Internațional ar putea deveni o necesitate dacă statul nu mai poate accesa împrumuturi de pe piața liberă. Christian Năsulea consideră că FMI ar putea acționa ca un „țap ispășitor”, impunând măsuri de disciplină financiară pe care politicii locali refuză să le asume din cauza costurilor electorale. Deși un astfel de acord vine cu condiții stricte, el ar putea impune reforme inevitabile pentru corectarea erorilor de gestionare a bugetului.
Situația economică actuală este marcată de o inflație persistentă, alimentată de un deficit bugetar care rămâne la nivelul de 6%. Această cifră indică faptul că o parte semnificativă din fondurile utilizate pentru salarii și pensii contribuie la dezechilibrarea balanței dintre masa monetară și produsele disponibile pe piață. Pe lângă inflație, populația se confruntă cu riscuri legate de prețul carburanților și de stabilitatea nivelului de trai.