Economia românească traversează o perioadă de transformare delicată, încercând să revină la o viteză de croazieră după o perioadă de creștere accelerată prin consum de resurse. Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali și autor al Codului fiscal, avertizează că instabilitatea politică și contextul internațional fragil pun presiune pe agenții economici. Aceștia încearcă să se adapteze unei realități în care resursele sunt limitate, existând un risc real de dezechilibre în vederea perioadei de după instalarea noului Guvern.
Instabilitatea legislativă reprezintă principalul risc pentru sectorul fiscal, în condițiile în care se așteaptă modificări importante odată cu formarea noului Guvern. Dan Manolescu menționează că este necesară rezolvarea problemei taxării inverse pentru diverse tranzacții, o măsură care expiră și trebuie reglementată prin lege sau ordonanță de urgență până la începutul anului viitor. Totodată, se anticipează corecții la impozite precum IMCA și ICAS, însă există temeri că acestea ar putea fi prelungite, similar cu cazul impozitului special pe petrol și gaze.
Presiunea fiscală asupra firmelor a crescut semnificativ prin revenirea unor măsuri care anterior fuseseră relaxate. Dan Manolescu explică faptul că o microîntreprindere care anterior plătea aproximativ 6% sarcini fiscale, acum poate ajunge la aproape 30%, dacă ia în calcul impozitul pe profit de 16%, cel pe dividende de 16% și costurile crescute la energie sau carburanți. Această evoluție pune în pericol rentabilitatea activităților, în special în sectoare precum HoReCa și retail, unde consumul a scăzut din cauza incertitudinii.
Sistemul de taxare a muncii în România este caracterizat printr-o sarcină fiscală ridicată, de aproximativ 41-42%, din cauza contribuțiilor la pensii și sănătate, lipsa plafonării și absența deducerilor semnificative. Dan Manolescu propune o discuție fundamentată despre implementarea taxării progresive, care ar putea permite crearea unui sistem de deduceri mai echitabil. Totuși, el subliniază că taxarea actuală este fragmentată, fiind influențată mai mult de tipul venitului — salariu, drepturi de autor sau venituri pasive — decât de mărimea acestuia.
În ceea ce privește gestionarea bugetului, președintele Camerei Consultanților Fiscali recomandă viitorului ministru al Finanțelor trei direcții clare: dialogul cu mediul de afaceri, consultarea profesioniștilor și elaborarea unui buget realist. El critică tendința de a crea echilibre bugetare doar pe hârtie pentru a susține planurile de cheltuieli. Din acest motiv, este esențial ca noul buget să vină cu clarificări fiscale concrete, evitând măsuri care doar încheie deficitul în mod artificial.
Situația fiscală este agravată de deficitele cumulate din perioada 2020-2025, care au ajuns la aproximativ 650 de miliarde de lei, echivalentul a 130 de miliarde de euro. Aceste sume, împrumutate pentru a susține economia, au dus la un dezechilibru al balanței comerciale, deoarece producția locală nu a putut acoperi cererea suplimentară, care s-a direcționat către importuri. În acest context, datoria acumulată devine o povară majoră, fiind necesară o gestionare mai eficientă a cheltuielilor publice.