România a înregistrat o scădere semnificativă în ediția 2026 a clasamentului mondial al competitivității economice realizat de IMD. Conform datelor, țara a pierdut 12 poziții, ajungând pe locul 61 din un total de 70 de state evaluate. Această evoluție negativă a fost evidențiată de senatorul Petrișor Peiu, care a pus rezultatul pe seama administrațiilor conduse de Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan.
În cadrul evaluării, România a obținut un scor de 43,1 puncte. Situația economică a țării este comparată cu cea a altor economii din Europa Centrală și de Est, unde România se află într-o poziție mai slabă decât Bulgaria, care ocupă locul 56 cu un scor de 47,6 puncte. Totodată, Ungaria se situează pe locul 51 cu 51,3 puncte, în timp ce Polonia ocupă poziția 41 cu un scor de 64,1 puncte.
Senatorul a subliniat că, din perspectiva Uniunii Europene, doar Slovacia are o performanță mai slabă decât România, aflată pe locul 61. În comparație cu alte economii europene, Cehia ocupă locul 33 cu un punctaj de 67,3 puncte. La nivel global, Elveția rămâne cea mai competitivă economie, fiind pe locul 3 cu 95,3 puncte, urmată de state precum Danemarca, Irlanda și Olanda, în timp ce SUA se află pe locul 10.
Evaluarea IMD pentru anul 2026 s-a bazat pe o structură complexă formată din patru piloni principali: eficiența mediului de afaceri, infrastructură, performanță economică și eficiență guvernamentală. Acești piloni includ 20 de subcategorii, precum politica fiscală, piața muncii, educația și cadrul instituțional. Pentru rezultate, au fost utilizate 172 de indicatori statistici și 92 de criterii de sondaj, oferind o imagine de ansamblu asupra stabilității economice.
Metodologia de calcul a inclus și o componentă de percepție, bazată pe răspunsurile a aproximativ 6.900 de directori și manageri de companii. Această etapă de colectare a datelor a fost desfășurată în perioada februarie-aprilie 2026. În acest proces, datele statistice au reprezentat două treimi din ponderea totală a clasamentului, în timp ce sondajele au contribuit cu o treime din rezultatul final al evaluării de competitivitate.
Analiza acestor indicatori de performanță economică intervine într-un context de dezbateri politice intense privind stabilitatea guvernelor din România. În perioada recentă, discuțiile privind viitorul administrației au fost marcate de poziții divergente, precum cele ale liderilor din USR sau ale partenerilor de coaliție, care au exprimat reticențe față de formarea unor noi structuri de guvernare în raport cu partenerii de la PSD.