România se împrumută la cele mai mari costuri din Uniunea Europeană, cu o rată medie a dobânzii de 6,43% în luna august. Această cifră reprezintă cea mai înaltă valoare de după martie, când rata a fost de 6,59%, și se apropie de vârful de 7,45% înregistrat în octombrie 2025. Diferența față de Ungaria, a doua țară cu cele mai mari dobânzi la creditele pe termen lung, este de aproape un punct procentual.
Investitorii internaționali tratează obligațiunile României ca pe singurele titluri de tip „junk” din UE, conform informațiilor publicate de Bloomberg. Costul asigurării împotriva riscului de neplată, cunoscut sub denumirea de Credit Default Swap (CDS), este de 144 de puncte de bază, ceea ce înseamnă un nivel de încredere de două ori mai mic decât cel de la statele cu rating „investment grade”, precum Oman sau Indonezia. O propunere de buget slabă pentru anul 2027 ar putea împinge țara peste pragul critic de „junk”.
Factorii care contribuie la creșterea costurilor de împrumut includ riscul de țară, inflația, care este cea mai mare din UE, și presiunea deficitelor bugetare mari. De asemenea, instabilitatea politică și așteptările privind rata de schimb euro/leu influențează percepția investitorilor. În comparație cu alte țări din fostul bloc comunist, România plătește mult mai mult: în Cehia dobânda este de 4,90%, în Polonia de 5,81%, iar în Ungaria de 5,46%, toate aceste rate fiind semnificativ sub nivelul românesc.
Economia României ar putea intra în contracție în anul 2026, cu o scădere a PIB de 1%, conform analizei companiei Capital Economics. Datoria externă totală a țării a ajuns la 234,879 miliarde euro la 31 iulie 2026, înregistrând o creștere de 6,416 miliarde euro față de sfârșitul anului precedent. Datoria pe termen scurt a avansat cu 9,4%, ajungând la 52,669 miliarde euro, în timp ce serviciul datoriei externe a totalizat 55,74 miliarde euro în primele șapte luni ale anului.
Ministerul Finanțelor estimează că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, însă Capital Economics estimează valori mai mari, de 64,3% în 2028. Deoarece datoria a depășit pragul de 60% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, Legea responsabilității fiscal-bugetare impune măsuri de reducere a datoriei cu o rată medie de 5% pe an. Această situație afectează și procesul de adoptare a monedei euro, care impune limite stricte privind dobânzile.
Cadrul de guvernanță fiscală europeană impune monitorizarea atentă a deficitului bugetar pentru a asigura o traiectorie descendentă a datoriei. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, fiind obligată să respecte plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete. Reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB este esențială pentru stabilizarea indicatorilor macroeconomici și pentru evitarea unor restricții suplimentare asupra cheltuielilor de asistență socială sau salariale.