România traversează o perioadă de transformare necesară, trecând de la o creștere bazată pe consum și deficite la un model sustenabil fondat pe investiții. În cadrul evenimentului Forbes CEE Forum, s-a subliniat că progresele cantitative nu mai sunt suficiente pentru dezvoltarea țării. Este necesară o abordare calitativă, prin reforme structurale și sustenabilitate financiară, pentru a asigura relevanța economică a României în spațiul european.
Situația economică actuală este marcată de incertitudini internaționale și de instabilitatea politică și guvernamentală din interiorul țării. După evoluții modeste, cu rate de creștere de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, perspectivele pentru acest an sunt rezervate, existând riscul de stagflație. Scăderea consumului și un output-gap puternic negativ indică necesitatea unei tranziții către un model în care investițiile să devină principalul motor al creșterii.
Inflația a cunoscut o scădere de aproximativ 4 puncte procentuale, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, însă prognozele rămân prudente. Se estimează că inflația poate depăși pragul de 6% la finalul anului, urmând să revină în intervalul țintei abia în ultimul trimestru din 2027. În ceea ce privește finanțele publice, deși deficitul bugetar a fost redus, procesul de consolidare trebuie continuat și în anul 2027.
Problemele legate de datoria publică sunt semnificative, aceasta depășind nivelul de referință de 60% din PIB. Acest fenomen a dus la o creștere îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, care sunt estimate la peste 3% din PIB pentru bugetul anului curent. Totodată, ajustarea deficitului balanței comerciale pare a fi mai degrabă o consecință a reducerii cererii interne decât un rezultat al unei creșteri a competitivității exporturilor.
Modelul actual, bazat pe forță de muncă ieftină și exporturi cu valoare adăugată mică, își atinge limitele pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Noua strategie trebuie să prioritizeze extinderea lanțurilor de producție locale, creșterea productivității muncii și investițiile în capitalul uman. De asemenea, este critică îmbunătățirea infrastructurii financiare, având în vedere că România are cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniune.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România reflectă o perioadă de ajustare după ani de creștere bazată pe importuri pentru acoperirea cererii interne. În contextul în care productivitatea nu a crescut în ritmul veniturilor, deciziile de politică economică trebuie să prioritizeze stabilitatea și predictibilitatea. Consolidarea bugetară și tranziția către o economie bazată pe inovare sunt esențiale pentru a evita stagnarea pe termen lung.