România și Croația ocupă primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea anuală a chiriilor, conform datelor furnizate de Eurostat. Analiza comparativă realizată între trimestrul al doilea din 2025 și aceeași perioadă a anului 2026 indică o evoluție extrem de accentuată a prețurilor în aceste două state membre. În timp ce media creșterilor la nivelul întregii Uniuni Europene a fost de 3%, România a raportat o majorare de 43,5%, depășind semnificativ restul continentului.
Evoluția prețurilor în România este marcată de o discrepanță majoră față de inflația generală, care a fost de 9,5% în perioada analizată. Autoritățile române au argumentat că o cauză a acestui fenomen este majorarea chiriilor administrate de stat, aferente locuințelor din proprietatea publică sau privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale. Totuși, dr. Adriana M. Soaita de la Universitatea din Glasgow contestă această explicație, susținând că ponderea redusă a locuințelor publice ar face ca acest factor să aibă un impact limitat asupra mediei naționale.
În Croația, creșterea chiriilor a atins 40,1%, fiind a doua cea mai mare din UE, în condiții în care inflația generală a fost de 4,8%. Autoritățile locale au indicat majorarea tarifelor pentru locuințele sociale din Zagreb ca factor de creștere, însă profesorul Gojko Bezovan de la Universitatea din Zagreb subliniază un fenomen de financiarizare. Acesta explică faptul că proprietățile au devenit instrumente de investiție și de plasare a capitalului, transformând locuințele în active destinate turismului sau economisirii, ceea ce reduce oferta pentru rezidenți.
Alte piețe europene au prezentat dinamici diferite, Slovenia ocupând locul trei în UE cu o majorare de 10%, în timp ce Finlanda nu a înregistrat nicio creștere. În cadrul celor mai mari patru economii europene, evoluția a fost mult mai moderată, Italia fiind singura care a depășit media UE cu o creștere de 3,5%. Spania, Germania și Franța au raportat majorări de 2,5%, 2,1% și 1,6%, în timp ce în Belgia, Estonia, Finlanda și Luxemburg nu s-au observat creșteri în termeni reali după ajustarea cu inflația.
Factorii care alimentează presiunea asupra prețurilor includ dezechilibrul dintre cerere și ofertă, precum și creșterea costurilor de finanțare. Dr. Nóra Teller de la Institutul Metropolitan de Cercetare din Budapesta explică faptul că majorarea costurilor de creditare din 2022 a dificultat accesul la proprietate, împingând mulți oameni către piața închirierilor. Această presiune este accentuată de intrarea investitorilor instituționali și a fondurilor de capital privat pe piața rezidențială, care tratează locuințele ca pe active financiare pentru obținerea de randamente.
Evoluția piețelor imobiliare din Europa este influențată de o serie de factori macroeconomici și demografici care afectează puterea de cumpărare a cetățenilor. În contextul instabilității prețurilor la locuințe, indicatorii economici monitorizați de instituțiile europene reflectă o presiune constantă asupra bugetelor gospodăriilor. Această tendință de creștere a costurilor de locuire rămâne un subiect de interes major pentru stabilitatea socială și economică în statele membre ale Uniunii Europene.