România a înregistrat cea mai mare creștere anuală a chiriilor din Uniunea Europeană, înregistrând o majorare de 43,5% între trimestrul al doilea din 2025 și trimestrul al doilea din 2026. Conform datelor Eurostat analizate de Euronews, România ocupă primul loc în acest clasament, fiind urmată de Croația, care a raportat o creștere de 40,1%. Această evoluție a prețurilor locuințelor reflectă o presiune economică semnificativă asupra consumatorilor din regiune.
Autoritățile române au indicat faptul că principalul factor determinant pentru această creștere este majorarea chiriilor administrate, adică cele percepute pentru locuințele care aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale. Totuși, Adriana M. Soaita, cercetătoare la Universitatea din Glasgow, contestă această explicație, subliniind că locuințele publice destinate închirierii reprezintă o pondere prea mică din fondul locativ total. Ea susține că aceste chirii sunt mult mai mici decât cele de pe piața privată, astfel încât o creștere chiar și triplă nu ar influența semnificativ media generală.
O altă ipoteză analizată de Adriana M. Soaita vizează intrarea pe piață a unor locuințe noi sau complet renovate, care sunt închiriate la prețuri mult mai ridicate. În Croația, contextul este similar, însă creșterea de 40,1% este atribuită deciziei autorităților locale din Zagreb de a majora chiriile pentru anumite categorii de locuințe sociale. Profesorul Gojko Bezovan, de la Universitatea din Zagreb, observă că piața este influențată și de transformarea locuințelor în investiții financiare, în special prin achiziții destinate turismului.
Analiza comparativă arată că, deși Turcia are o majorare nominală de 49,6%, inflația sa de peste 30% face ca scumpirea reală a chiriilor să fie mai mică decât în România sau Croația. În România, inflația a fost de 9,5%, ceea ce înseamnă că, după ajustarea cu acest indicator, chiriile au crescut în termeni reali cu peste 30%. În contrast, marile economii europene au avut evoluții mult mai moderate, cu creșteri de 3,5% în Italia, 2,5% în Spania, 2,1% în Germania și 1,6% în Franța.
Dezechilibrul dintre cererea de locuințe și oferta disponibilă rămâne un factor critic în marile orașe europene, determinând creșteri accentuate pentru contractele noi. Emma Rosser, director de cercetare la JLL, menționează că concurența pentru numărul redus de locuințe disponibile accelerează prețurile. În paralel, Nóra Teller, cercetătoare la Metropolitan Research Institute din Budapesta, explică faptul că majorarea costurilor creditelor ipotecare din 2022 a forțat mulți potențiali cumpărători să se orienteze către piața închirierilor.
Evoluția prețurilor la locuințe și a costurilor de întreținere se încadrează într-un context macroeconomic complex, în care indicatorii de inflație și politicile fiscale influențează direct puterea de cumpărare. În perioada recentă, discuțiile la nivel european au vizat și măsuri de ajustare economică, precum analiza introducerii unor taxe pe profiturile excepționale ale companiilor din sectorul energetic, pe fondul creșterii costurilor generale.