România a depășit Grecia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat în funcție de diferențele de prețuri, conform estimărilor preliminare ale Eurostat pentru anul 2025. În acest context, PIB-ul per locuitor al României a ajuns la 78% din media Uniunii Europene, în timp ce Grecia se situează la 68%, la fel ca Bulgaria. Această schimbare de paradigmă indică faptul că imaginea României ca simplă piață ieftină pentru companiile grecești, destinate producției sau deschiderii de magazine, nu mai este valabilă.
Deși România are aproximativ 19 milioane de locuitori, aproape dublu față de Grecia, piața nu este unitară. În zona Bucureștiului, PIB-ul pe cap de locuitor este aproape dublu față de media europeană, fiind printre cele mai ridicate din UE, însă populația din mediul rural trăiește cu venituri mult mai mici. Pentru o companie care decide să intre pe această piață, locația aleasă contează la fel de mult ca decizia de a intra. Consumul real pe locuitor în România a atins 86% din media europeană în 2025.
Nivelul general al prețurilor bunurilor și serviciilor de consum în România este cu aproximativ 35% mai mic decât media UE, însă pentru produsele alimentare diferența este de circa 20%. România deține și cea mai mare rată de proprietari de locuințe din Uniune, cu 94% dintre locuitori în 2024, față de media europeană de 68%. Totuși, în 2026, consumatorul a devenit mai prudent, având în vedere că economia a crescut cu doar 0,7% în 2025 și inflația a atins 6,6% în septembrie 2026, conform Institutului Național de Statistică din România.
Presiunea financiară este accentuată de faptul că România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, de 7,9% din PIB, în 2025. Pentru reducerea acestuia, guvernul a majorat TVA-ul la 21% începând cu luna august 2025. Un sondaj realizat de Cargus pe peste 1.000 de consumatori arată că 57,8% intenționează să reducă achizițiile de produse neesențiale, iar aproape jumătate vrea să cumpere mai des produse aflate la promoție. Companiile cu produse de marcă trebuie acum să prioritizeze raportul calitate-preț.
Sectorul investițiilor grecești s-a transformat radical, trecând de la bănci și telecomunicații către energie, infrastructură și comerț. Grecia este al zecelea cel mai mare investitor străin în România, cu investiții de 3,8 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024, conform datelor Băncii Naționale a României. Exemple de prezență activă includ PPC în sectorul energiei, AKTOR în construcții și Coca-Cola HBC în bunuri de larg consum. În schimb, entități precum Eurobank, Banca Piraeus sau OTE au ales să își vândă activele din România.
Din perspectiva fluxurilor de capital, dinamica nu mai este una cu sens unic, deoarece companiile românești încep să investească în Grecia. Un exemplu relevant este grupul care deține Dedeman, cel mai mare lanț de produse pentru casă și bricolaj din România, care a achiziționat în 2025 Praktiker Hellas. Această evoluție demonstrează că capitalul românesc nu mai este doar un simplu destinatar al investițiilor externe, ci un actor capabil să se extindă pe piețele regionale.