România deține rezerve importante de cupru, însă nu reușește să valorifice aceste resurse la nivel industrial. În prezent, țara exportă concentratul de cupru pentru prelucrare în străinătate, deși importă ulterior produse finite și componente care conțin acest metal la prețuri mult mai mari. Această practică limitează câștigurile economice și împiedică obținerea unei valori adăugate semnificative din resursele minerale naționale, care sunt esențiale pentru sectoare precum industria auto sau energia.
Activitatea de exploatare se concentrează în principal la cariera Roșia Poieni, din județul Alba, unde operează Cupru Min. Această locație din Munții Apuseni reprezintă aproximativ 60% din rezervele naționale de cupru. Zilnic, la această carieră sunt excavate circa 9.000 de tone de minereu, procesul rezultând în final aproximativ 120 de tone de concentrat de cupru. Producția anuală a companiei ajunge la circa 45.000 de tone de concentrat, însă procesarea se oprește înainte de etapa de rafinare.
Lipsa unor capacități interne de procesare forțează exportul concentratului către piețe externe, inclusiv către Bulgaria și China. Călin Bodea, inginer în cadrul companiei, a explicat că concentratul de cupru este vândut prin licitație, urmând ca prelucrarea să aibă loc în alte țări. Mircea Goia, directorul Cupru Min, susține că dezvoltarea unei industrii de procesare ar permite producția cuprului electrolitic cu puritate ridicată, facilitând fabricarea de fire, tablă sau semiconductori.
Evoluția tehnologică și cererea globală amplifică importanța acestui metal, fiind necesar pentru infrastructura de inteligență artificială și rețelele electrice. Mircea Goia a declarat că, dacă s-ar ajunge la produsul finit, valoarea adăugată ar putea crește cu cel puțin 300% față de nivelul actual. Pentru a realiza acest obiectiv, este necesară o investiție de aproximativ 300 de milioane de euro într-o unitate de procesare, conform celor menționate de Florin Spătaru, fost ministru al Economiei.
Problema valorificării resurselor a fost semnalată și de Florin Spătaru, care a indicat faptul că activitatea de minerit nu a fost o prioritate constantă în politicile publice de decenii. În acest context, cupru a fost inclus în categoria materiilor prime strategice de către Uniunea Europeană în 2024, în timp ce Statele Unite l-au desemnat material critic în 2023. Cererea este susținută și de dezvoltarea vehiculelor electrice și a surselor de energie regenerabilă.
Pe lângă zăcământul principal din Alba, România mai dispune de resurse de cupru în zone precum Banatul și Carpații Orientali. Alte locații identificate includ Moldova Nouă, Rovina, Bucium-Tarnița, Tălagiu, Voia, Valea Morii și Bălan. Valorificarea completă a acestor depozite depinde direct de capacitatea de a asigura investiții în infrastructura industrială și de deciziile politice privind dezvoltarea sectorului minier național.