România ar putea beneficia de aproximativ 60 de miliarde de euro din finanțări europene nerambursabile începând cu anul 2028, în cadrul noului ciclu financiar. Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în guvernul condus de Ilie Bolojan, subliniază necesitatea pregătirii unui plan național de dezvoltare care să coordoneze aceste resurse. Această sumă este semnificativ mai mare decât cele 15,7 miliarde euro asociate PNRR, impunând o strategie de gestionare mult mai complexă.
Fostul ministru recomandă adoptarea unei abordări holistice, prin care fondurile europene, cele naționale și capitalul privat să fie puse împreună într-un plan de țară. Dragoș Pîslaru a declarat la summitul Rethink, organizat la Sinaia, că investițiile trebuie prioritizate în funcție de nevoile reale ale economiei. El critică riscul ca resursele să fie distribuite fragmentat, în funcție de portofoliile instituțiilor, fără o strategie comună de dezvoltare pe termen lung.
Strategia de dezvoltare ar trebui elaborată în anul 2027, înainte de începerea noului ciclu de finanțare europeană. Dragoș Pîslaru avertizează că politicienii ar putea tinde să aloce banii prin alocări de tip siloz, unde fiecare instituție gestionează sume pentru propriile proiecte. Alternativa propusă este ca statul să stabilească obiectivele de dezvoltare înainte de a decide modul de alocare a resurselor disponibile, asigurând complementaritatea investițiilor.
Printre domeniile prioritare identificate se numără creșterea productivității, cercetarea, inovarea, dezvoltarea capitalului uman și combaterea declinului demografic. Planul ar trebui să includă și modernizarea infrastructurii, sănătatea, serviciile de îngrijire, locuințele, reducerea disparităților sociale, precum și apărarea și securitatea. Dragoș Pîslaru susține că mediul de afaceri trebuie să participe activ la stabilirea acestor priorități și la finanțarea investițiilor prin parteneriate public-private.
Pregătirea acestui cadru strategic este esențială pentru a evita pierderea oportunităților de finanțare, mai ales că anul 2028 este un an electoral. Fostul ministru a recunoscut, de asemenea, impactul măsurilor fiscale asupra companiilor, menționând că mediul de afaceri a fost afectat de gestionarea situației economice de urgență. El a subliniat importanța ca planul de dezvoltare să nu fie construit exclusiv de instituțiile statului, ci cu implicarea directă a sectorului privat.
Contextul economic european impune o gestionare atentă a convergenței, România fiind în prezent la un nivel de 70% din convergența europeană. Această evoluție necesită o utilizare eficientă a fondurilor pentru a evita regresiile economice. Integrarea fondurilor europene cu resursele bugetare și capitalul privat reprezintă un mecanism cheie pentru a maximiza impactul investițiilor asupra creșterii economice naționale pe termen lung.