Sectorul construcțiilor din România a înregistrat un avans lunar de 1,8% în luna iulie 2026, într-un context în care activitatea în restul Uniunii Europene a cunoscut o scădere. În timp ce volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 0,3% la nivelul întregii UE și a stagnat în zona euro, România a reușit să mențină un ritm de creștere pozitiv, situându-se printre statele membre cu cele mai mari evoluții lunare. Această performanță pune țara într-un grup select de economii care depășesc media europeană.
România se află în topul creșterilor lunare, alături de Belgia, care a înregistrat un plus de 2,8%, Cehia cu 2,1% și Slovacia cu 1,9%. Această evoluție pozitivă urmează după o creștere semnificativă din luna iunie, când sectorul de construcții din România a raportat un avans de 4,9%, fiind cea mai mare creștere din cadrul Uniunii Europene. În ritm anual, România a raportat o creștere de 1,8%, în contrast cu scăderile de 2% în zona euro și de 1,8% în UE.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 7,6% ca serie brută în iulie. Din această cifră, întreținerea și reparațiile curente au avut un avans de 9,2%, în timp ce reparațiile capitale au crescut cu 7,3%, iar construcțiile noi cu 7,2%. Pe segmentul clădirilor, sectorul nerezidențial a evoluat cu 11,4%, în timp ce clădirile rezidențiale au înregistrat o creștere de 9%, iar construcțiile inginerești au avansat cu 5,3%.
Analizând seria ajustată sezonier, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 1,4%. În acest segment, întreținerea și reparațiile curente au marcat un avans de 7,3%, construcțiile noi au crescut cu 4,1%, iar reparațiile capitale au înregistrat o creștere de 2,7%. Comparativ cu iulie 2025, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 2% ca serie brută, fiind susținut în principal de segmentul rezidențial, care a avansat cu 10,8%, și de cel nerezidențial, cu 1,3%.
Evoluția sectorului construcțiilor din România reflectă o dinamica specifică a pieței de construcții, unde segmentul rezidențial a jucat un rol important în susținerea creșterii anuale. În timp ce în zona euro producția în construcții a scăzut cu 2%, România a menținut un ritm de creștere de 1,8% la nivel anual, după un avans de 18,4% în luna iunie, consolidând astfel o traiectorie de dezvoltare distinctă față de media europeană.
În contextul economic actual, discuțiile de la nivel european privind impactul inteligenței artificiale asupra economiei sunt relevante pentru toate sectoarele, inclusiv pentru infrastructură. În timp ce unele țice precum Ungaria explorează noi strategii de independență energetică, dinamica sectorului construcțiilor rămâne un indicator cheie pentru stabilitatea economică regională, influențată de evoluțiile de politică fiscală și de investiții în infrastructură și tehnologie.