România va intra într-o perioadă de recesiune în anul 2026, pe fondul impactului negativ al consolidării fiscale asupra cererii agregate, conform noii hărți sectoriale pentru Europa Centrală și de Est realizate de Coface. Această evoluție economică negativă este determinată de măsurile de ajustare care afectează cheltuielile gospodăriilor, însă prognozele indică o redresare a creșterii economice la nivel de 1,6% în anul 2027. Dincolo de granițele naționale, dinamica sectorială devine un factor de performanță mai important decât indicatorii macroeconomici generali.
Presiunea concurențială asupra producătorilor locali este accentuată de fenomenul numit „China Shock 2.0”, în care exportatorii chinezi se extind agresiv pe piețele europene din cauza cererii interne slabe. Importurile din China în regiunea Europa Centrală și de Est au crescut cu aproximativ 17% față de anul precedent, erodând marjele de profit în sectoare cheie. Producătorii auto, companiile din industria chimică și cei din sectorul metalurgic sunt printre cei care se confruntă cu cele mai mari provocări în fața acestui val de importuri.
În cadrul economiei române, există o divergență marcată între performanța diferitelor ramuri de activitate. Sectorul farmaceutic demonstrează o reziliență sporită, fiind susținut de o producție industrială stabilă, de modernizarea sistemului de sănătate finanțată prin fonduri UE și de creșterea sectorului medical privat. În contrast, comerțul cu amănuntul suferă presiuni severe din cauza măsurilor de austeritate, a creșterii cotelor de TVA și a eliminării subvențiilor la prețul energiei, factori care duc la amânarea achizițiilor de către consumatori.
Pe plan regional, prognoza creșterii economice va experimenta o moderație ușoară, scăzând de la 2,1% în 2025 la 2,0% în 2026, înainte de o revenire la 2,3% în 2027. În timp ce Polonia rămâne una dintre cele mai rapide economii din UE, alte țări precum Slovacia înregistrează presiuni în comerțul cu amănuntul din cauza impozitelor. Totuși, sectorul ICT rămâne un motor de creștere în întreaga regiune, beneficiind de digitalizare, investiții publice și o forță de muncă calificată.
Investițiile europene reprezintă un pilon de stabilitate pentru diverse industrii din Europa Centrală și de Est. Programele finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) al Uniunii Europene și programul SAFE oferă sprijin esențial pentru proiecte de construcții, sănătate, infrastructură și transformare digitală. Aceste fluxuri de capital contribuie la atenuarea impactului incertitudinii geopolitice și susțin activitatea economică în sectoarele care sunt esențiale pentru convergența economică regională.
Evoluția economică a regiunii este influențată și de factori externi care afectează lanțurile de aprovizionare globale. Perturbările traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz au generat creșteri de costuri pentru petrol, gaze naturale, aluminiu și produse petrochimice. Aceste fluctuații de preț la materiile prime și îngrășăminte contribuie la menținerea presiunii inflaționiste, afectând direct costurile de producție ale companiilor din Europa Centrală și de Est.