În România, volumul de deșeuri alimentare generate de către populație atinge anual cifra de aproximativ 1,87 milioane de tone. Această situație este evidențiată de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) într-o analiză publicată marți, 16 septembrie. Analiza subliniază faptul că risipa alimentară este o problemă majoră, în contextul în care prețurile produselor de bază reprezintă o componentă semnificativă din cheltuielile zilnice ale cetățenilor.
Gestionarea defectuoasă a produselor din frigider este una dintre cauzele principale ale pierderilor financiare. Consumatorii pot pierde între câteva sute și câteva mii de lei pe an din cauza alimentelor cumpărate în exces sau a celor uitate în casă. FBAR recomandă aplicarea principiului „First In, First Out”, astfel încât alimentele introduse recent să nu înlocuiască produsele vechi, evitând astfel expirarea prematură a acestora.
Obiceiurile de consum și de achiziție influențează direct cantitatea de mâncare care ajunge la gunoi. Cumpărăturile efectuate fără o listă sau achizițiile impulsive, făcute adesea în momentul în care persoana este flămândă, duc la acumularea de produse perisabile. De asemenea, pregătirea porțiilor prea mari, fără a se utiliza resturile pentru alte preparate sau prin congelare, contribuie la acest dezechilibru economic la nivel de gospodărie.
Confuzia legată de marcajele de pe ambalaje reprezintă un alt factor care determină aruncarea timpurie a produselor. Diferența dintre mențiunea „a se consuma până la”, care indică siguranța, și „a se consuma de preferință înainte de”, care se referă la calitatea optimă, este adesea ignorată. Această neînțelegere a termenilor de pe etichete duce la pierderea unor produse care sunt încă potrivite pentru consum.
Erorile de gestionare afectează și sectorul comercial, de la producători la retaileri, prin produse rămase nevândute. Acestea pot fi rezultatul unor ambalaje deteriorate sau al unor erori de etichetare, generând costuri duble pentru companii: pierderea valorii mărfii și costurile de eliminare. Totuși, rețeaua Băncilor pentru Alimente colectează surplusul, reușind să transforme peste 48.000 de tone de alimente în peste 96 de milioane de porții de hrană.
În România, sectorul alimentar este monitorizat constant de diverse entități, însă risipa rămâne o provocare pentru stabilitatea bugetelor de familie. Deși volumul de deșeuri este masiv, organizații precum FBAR încearcă să direcționează surplusul către cei vulnerabili. Rețeaua de parteneri a acesteia include în prezent 910 ONG-uri, prin care hrănește aproximativ 340.000 de persoane care se află în dificultate.