Ajustarea fiscală necesară pentru reducerea deficitului bugetar către pragul de 3% din PIB până în 2031 depinde tot mai puțin de noi majorări de taxe. Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, subliniază că spațiul pentru creșterea fiscalității este tot mai restrâns, având în vedere presiunea deja exercitată asupra companiilor și a populației. Economia resimte efectele acestor măsuri, cu o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent, ceea ce impune un echilibru între consolidarea bugetară și susținerea creșterii economice.
În acest context, direcțiile propuse de noul guvern sunt esențiale pentru a răspunde ambelor obiective de corecție bugetară și reducerea presiunii economice. Măsurile vizate includ eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea principiului cotei unice și lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, se pune accent pe colectarea mai bună a TVA-ului, rambursările rapide către companii, eficientizarea ANAF și un control mai strict al cheltuielilor publice, pentru a muta accentul de la noi taxe către o consolidare sustenabilă.
România a traversat o perioadă de ajustare rapidă, având acum doi ani cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Corecția a fost realizată într-un interval de doar douăsprezece luni, spre deosebire de alte state care eșolonează astfel de procese pe trei sau patru ani. Măsurile au inclus creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și majorarea impozitelor locale pe proprietate.
Din punct de vedere al indicatorilor, măsurile au avut un impact asupra veniturilor, însă presiunea asupra consumului rămâne ridicată. În primul an de majorare a TVA-ului, încasările au crescut cu 22,2% față de perioada anterioară, iar deficitul a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, de la 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025. Totuși, inflația a prezentat fluctuații semnificative, ajungând la 6,61% în septembrie, conform datelor furnizate de INS, în timp ce vânzările în comerț au înregistrat scăderi majore.
Cea mai importantă rezervă de venituri pentru stat nu constă în aplicarea unor cote mai mari, ci în colectarea TVA-ului deja datorat și neîncasat. În anul 2023, România a înregistrat cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeană, pierderea fiind de 45,5 miliarde lei. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată poate transforma acest gap în venituri, fiecare punct procentual recuperat aducând aproximativ 1,5 miliarde lei la bugetul de stat.
Eforturile de consolidare fiscală în România au fost marcate de o viteză de implementare mult mai mare decât media europeană, ceea ce a dus la o scădere rapidă a deficitului. Deși agențiile de rating, precum Fitch, Moody’s și S&P, au menținut România în categoria recomandată investițiilor, acestea au aplicat o perspectivă negativă. Această poziționare indică faptul că procesul de stabilizare a finanțelor publice este încă în desfășurare și necesită o gestionare atentă a echilibrului dintre venituri și cheltuieli.