Guvernul Niculescu se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea datoriei publice, pe măsură ce interesul românilor pentru titlurile de stat scade semnificativ. După o perioadă de cinci luni de instabilitate politică, investitorii străini au redus investițiile în România, ceea ce complică misiunea executivului de a găsi surse de finanțare. Această situație apare într-un context în care țara trebuie să împrumute aproximativ 80 de miliarde de lei până la finalul anului curent pentru a acoperi deficitul bugetar.
Analiza indică faptul că apetitul pentru aceste instrumente financiare a scăzut drastic în ultimul an, afectând capacitatea de atragere a capitalului intern. În primele nouă luni ale anului 2026, românii și fondurile de pensii de la pilonul II au cumpărat titluri de stat în valoare de 29 de miliarde de lei. Această sumă este cu 20% mai mică față de cei 36 de miliarde de lei atrași în aceeași perioadă a anului 2025, marcând o scădere a încrederii investitorilor.
Christian Năsulea subliniază că, deși statul va reuși să găsească fonduri, acestea vor fi obținute în condiții mult mai nefavorabile. Instabilitatea politică a erodat încrederea creditorilor, iar nivelul și ritmul de creștere al datoriei publice sunt extrem de ridicate. România se împrumută la cele mai mari dobânzi din regiune din cauza deficitului bugetar, devenind astfel dependentă de creditorii externi, într-un moment în care gestionarea finanțelor publice devine o misiune complexă.
Datele Institutului European pentru Studii Economice arată o creștere alarmantă a datoriei publice, care crește cu 4.632 de lei pe secundă, echivalând cu 400 de milioane de lei pe zi. Datoria pe cap de locuitor a ajuns la 65.000 de lei, în timp ce plățile pentru dobânzi la datoriile din trecut au fost masive. În anul 2026, statul a plătit deja 49 de miliarde de lei doar sub formă de dobânzi, sumă care depășește bugetul Ministerului Apărării.
Situația financiară este agravată de avertismentele agenției de rating Moody’s privind riscul de retrogradare la categoria „junk”. Agenția a transmis un avertisment către stat, subliniind necesitatea de a menține deficitul bugetar sub control și de a evita cheltuielile neplanificate. Christian Năsulea menționează că lipsa unei marje de manevră impune o prudență maximă, în așteptarea fondurilor din PNRR care ar putea deveni disponibile abia la jumătatea lunii decembrie.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne o prioritate pentru stabilitatea economică a țării, cu obiective de reducere a cheltuielilor până în 2030. Conform normelor fiscale, țara trebuie să atingă un deficit de sub 3% din PIB pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung. În prezent, presiunea exercitată de conflictele externe și de fluctuațiile prețurilor la energie complică eforturile de disciplină fiscală necesare pentru a menține încrederea piețelor internaționale.