Numărul organizațiilor de transfer de responsabilitate (OTR) care gestionează deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) în România este în scădere. Un studiu realizat de Consiliul Concurenței indică faptul că numărul acestor entități a scăzut de la 19 în perioada 2021-2023 la doar 14 în anul 2026. Această evoluție apare ca urmare a înăspririi condițiilor de licențiere și autorizare aplicate în sectorul de gestionare a deșeurilor electronice.
Noile cerințe legislative, administrative și financiare impun bariere semnificative pentru menținerea sau intrarea pe piață a operatorilor. Licențierea este acum condiționată de deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru o categorie de echipamente și de constituirea unei garanții de 2 milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu. Această sumă trebuie acoperită din surse proprii sau credite, neputând fi utilizată din fondurile colectate de la producători.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare și proporționale. Suprapunerea cerințelor de licențiere și certificare riscă să limiteze accesul pe piață și să afecteze capacitatea de gestionare a deșeurilor. Autoritatea avertizează că aceste măsuri pot pune presiune asupra costurilor suportate atât de producători, cât și de consumatorii finali, afectând în special organizațiile mici și mijlocii.
Sistemul de gestionare DEEE funcționează prin transferul responsabilității de la producători către organizațiile OTR, care finanțează colectarea și tratarea deșeurilor. Studiul evidențiază o discrepanță majoră în tarifele aplicate; de exemplu, pentru telefoanele mobile, tarifele analizate variaun între 0,1 lei și 2,5 lei pe bucată. Această diferență de 25 de ori între cel mai mic și cel mai mare tarif complică procesul de comparare a ofertelor de către producătorii de echipamente.
Costurile aferente sistemului sunt deja mai mari în România comparativ cu alte state europene. Contribuția pentru gestionarea deșeurilor era de aproximativ 4,4 euro pe locuitor în 2023, o valoare superioară celor din Olanda (3,3 euro) sau Italia (1,7 euro). În paralel, volumul de echipamente electrice introduse pe piață a crescut de la 319.000 de tone în 2020 la peste 474.000 de tone în 2025, generând o presiune suplimentară asupra infrastructurii de colectare.
Infrastructura de tratare a deșeurilor este distribuită inegal geografic în țară, ceea ce amplifică riscurile de concentrare. În anul 2024, aproximativ o treime dintre județele României nu dispuneau de nicio unitate autorizată pentru tratarea deșeurilor electronice. Această situație, combinată cu noile bariere de licențiere, poate reduce capacitatea totală de tratare disponibilă și poate crea o dependență critică de un număr foarte limitat de operatori de pe piață.