Nivelul defrișărilor la nivel mondial a înregistrat o scădere de 15% față de anul precedent, conform unui studiu realizat de colectivul Forest Declaration Assessment. Datele arată că, în ultimul an, 7 milioane de hectare de pădure au fost distruse definitiv pe glob. Deși rezultatul este considerat de experți ca fiind unul încurajator, raportul subliniază că această evoluție reprezintă o excepție și nu o nouă traiectorie stabilă pentru viitor.
Îmbunătățirea relativă a situației este atribuită în principal limitării extinderii terenurilor agricole și a pășunilor în Amazonul brazilian, reflectând o stare mai favorabilă în America Latină. Totuși, contextul politic din Brazilia introduce incertitudini, deoarece actualul președinte Luiz Inácio Lula da Silva a încurajat protejarea pădurilor, însă adversarul său, Flavio Bolsonaro, este favorit în turul doi al alegerilor din 25 octombrie. Autorii studiului se tem că noii lideri din Columbia sau Peru ar putea pune în pericol progresele recente.
În contrast cu tendința globală, situația din bazinul Congo s-a deteriorat semnificativ, ajungând la 2,4 milioane de hectare de defrișări. Această cifră a ajuns, pentru prima dată, la un nivel comparabil cu cel din America Latină. Sam Nguiffo, fondator al Centrului pentru Mediu și Dezvoltare din Camerun, a descris situația ca fiind un dezastru, explicând că aspectul economic are întotdeauna prioritate în Africa Centrală, prin exploatarea pentru cherestea sau conversia terenurilor pentru industria agricolă și minieră.
Cauza principală a degradării pădurilor rămâne exploatarea materiilor prime agricole sau minerale. Deși degradarea pădurilor a scăzut cu 34% la nivel global după un an marcat de incendii, lumea încă se abate de la traiectoria necesară pentru a elimina defrișările până în 2030. Această țintă a fost asumată de peste 140 de lideri la conferința COP26 de la Glasgow, care impun o reducere anuală de aproximativ 1 milion de hectare pentru a respecta angajamentul.
Riscurile climatice pot compromite orice încercare de stabilizare a ecosistemelor. Fenomenul meteorologic El Niño, de o putere excepțională, ar putea intensifica riscurile de secetă și incendii în pădurile tropicale, așa cum se observă deja în Indonezia. Erin Matson, expertă la Climate Focus, a remarcat că efectele acestui fenomen sunt deja vizibile prin incendii uriașe care ard de săptămâni întregi, făcând o nouă scădere similară celei din 2025 puțin probabilă.
Angajamentele internaționale privind protecția mediului, precum cele stabilite la summitul COP26 de la Glasgow, vizează eliminarea completă a defrișărilor până în anul 2030. Realizarea acestui obiectiv depinde de o reducere constantă și masivă a suprafețelor pierdute anual. În prezent, ritmul actual de protejare a pădurilor rămâne insuficient pentru a atinge pragurile necesare impuse de comunitatea globală de lideri pentru a respecta traiectoria de sustenabilitate.