Pensiile din România ar putea beneficia de două etape de majorare în cursul anului 2027, dacă veniturile statului și situația economică vor permite acest lucru. Conform expertizei oferite de consultantul fiscal Adrian Negrescu, prima creștere ar putea fi de 3-4% la începutul anului, bazată pe inflația prognozată, urmată de o a doua etapă în timpul verii. Această strategie depinde direct de capacitatea bugetară de a acoperi costurile fără a recurge excesiv la împrumuturi.
În paralel, există riscul unor noi majorări de taxe dacă nu se realizează reforme structurale în sectorul public. Unul dintre scenariile discutate este creșterea impozitului pe salarii de la 10% la 16%, nivelul la care se situează impozitul pe dividende. Adrian Negrescu a subliniat că, pentru a evita această presiune fiscală asupra angajaților, statul trebuie să se concentreze pe reforma administrației, restructurarea companiilor de stat și îmbunătățirea colectării veniturilor prin combaterea evaziunii fiscale.
Presiunea asupra bugetului este accentuată de obligațiile financiare majore pe care România le are în 2027. Statul va trebui să achite aproximativ 21 de miliarde de euro pentru datoria publică, fiind totodată necesară reducerea deficitului bugetar la nivelul de 5,2% din PIB. Această țintă de consolidare fiscală ar impune economii de între 5 și 7 miliarde de euro, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru creșteri substanțiale ale cheltuielilor sociale.
Reacțiile politice la aceste posibile schimbări au fost diverse, Kelemen Hunor calificând orice majorare de taxe în 2027 drept o „decizie sinucigașă”. Președintele UDMR a susținut că economia și cetățenii nu mai pot suporta astfel de măsuri. În același timp, discuțiile privind fiscalitatea rămân deschise, în contextul în care oficiali precum Alexandru Nazare nu au exclus posibilitatea unor ajustări, deși lideri precum Sorin Grindeanu au indicat absența unor creșteri pentru anul viitor.
Analiza scenariilor de creștere a pensiilor arată că o majorare de 5% ar necesita un efort bugetar de circa 6 miliarde de lei, în timp ce o creștere de 7% ar costa aproximativ 9,5 miliarde de lei. Totuși, expertul avertizează că beneficiile reale pentru pensionari pot fi diminuate de inflație. O creștere nominală a veniturilor ar putea fi absorbită de creșterea prețurilor, reducând astfel puterea de cumpărare a beneficiarilor.
Gestionarea bugetului de stat în perioada următoare este critică pentru stabilitatea indicatorilor macroeconomici ai României. Într-un cadru în care deficitul trebuie controlat strict pentru a respecta normele europene, echilibrul între susținerea nivelului de trai prin pensii și menținerea unui mediu fiscal predictibil pentru angajați reprezintă o provocare majoră pentru decidenții politici.