Sectorul ovin și caprin din România traversează o perioadă de declin economic sever, cauzată de restricțiile impuse la export din cauza răspândirii pestei rumegătoarelor mici. Această interdicție, stabilită la nivel european, vizează atât statele membre UE, cât și țările terțe, fiind prelungită până la 31 decembrie 2026. Situația afectează grav fermierii, având în vedere că aproximativ 90% din animalele destinate sacrificării în România sunt exportate pe piețele externe.
Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți și coordonatorul departamentului tehnico-științific al Romovis, estimează că pagubele totale depășesc 150 de milioane de euro. Din acest total, 60 de milioane de euro reprezintă pierderile directe ale fermierilor cauzate de scăderea prețului de vânzare în viu de la 22-24 de lei la doar 12 lei pe kilogram. Ulterior, se adaugă încă 90 de milioane de euro sub formă de cheltuieli suplimentare necesare pentru gestionarea animalelor care nu au putut fi valorificate în perioada optimă.
Impactul asupra efectivelor este unul alarmant, numărul de animale de la nivel național scăzând de la 12 milioane de capete în anul 2022 la doar 8 milioane de capete în prezent. Această scădere de aproximativ 12% reflectă șocul provocat de focarele de pestă identificate în județe precum Tulcea, Constanța, Ialomița, Timiș, Brașov și Mureș. Pe lângă pierderile financiare, sectorul se confruntă cu o problemă structurală de vârstă, deoarece forța de muncă este formată în principal din persoane cu vârste între 45 și 70 de ani.
Pentru a debloca exporturile, Comisia Europeană a indicat necesitatea îndeplinirii unor condiții specifice, printre care vaccinarea a 80% din șeptelul național. Deși ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a menționat existența unor acorduri cu cinci țări arabe și cu Israel pentru exportul de animale vaccinate, există reticențe în rândul crescătorilor. Ionică Nechifor susține însă că vaccinarea este singura soluție viabilă pentru a redeschide piețele externe și a opri pierderile economice masive.
Problemele de control sanitar au fost punctul critic care a dus la amplificarea crizei în interiorul țării. Reprezentanții sectorului au criticat Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru lipsa unor măsuri rapide de izolare a primelor focare și pentru eșecul în controlul trasabilității animalelor. Lipsa controlului asupra transporturilor clandestine este considerată un factor decisiv în răspândirea bolii, ceea ce a forțat implementarea restricțiilor severe de export la nivel european.
În contextul acestor dificultăți, sectorul agricol românesc rămâne vulnerabil la factorii externi și la gestionarea bolilor infecțioase. Monitorizarea indicatorilor economici și a sănătății animalelor este esențială pentru stabilitatea zootehniei naționale. În perioada recentă, piața de energie și alte sectoare economice au fost, de asemenea, sub observația indicatorilor de performanță, însă impactul direct asupra producției de carne rămâne o preocupare majoră pentru stabilitatea comerțului exterior.