Camera Deputaților a adoptat Legea Conturilor de Economii și Investiții (CEI), un proiect care introduce un mecanism de economisire inspirat din modelele 401 (k) din Statele Unite și ISK din Suedia. Această inițiativă vizează crearea unei alternative la pensia de stat, oferind cetățenilor posibilitatea de a investi direct pe bursă prin intermediul băncilor sau al firmelor de brokeraj autorizate. Proiectul este conceput ca un instrument voluntar, care nu afectează sistemul de pensii actual, ci funcționează ca un capital suplimentar.
Prin noile conturi de economii și investiții, românii vor putea investi în acțiuni, obligațiuni sau fonduri, beneficiind de o taxare zero pe câștiguri, dividende și dobânzi. Proiectul stabilește două tipuri de conturi: CEI-S, unde banii sunt depuși din venitul net, și CEI-D, unde contribuțiile se fac din salariul brut, taxarea având loc la retragere. Scopul este ca banii să rămână în cont pe termen lung, fără a fi impozitați anual, facilitând astfel creșterea capitalului personal prin puterea timpului.
Deputatul Sebastian Burduja a subliniat că acest mecanism este esențial pentru combaterea impactului inflației asupra economiilor de tip numerar sau depozite. El a exemplificat faptul că o investiție constantă de 300 de lei pe lună, timp de 35 de ani, ar putea ajunge la peste 500.000 de lei în valoare actuală, presupunând un randament de 7% peste inflație. Această abordare este prezentată ca o metodă de a construi o proprietate proprie și de a asigura un viitor financiar independent de demografie.
Proiectul a fost co-inițiat de deputații Sebastian Burduja, Maria Gabriela Horga, Cristina Pruna și Claudiu Năsui, primind semnături de la parlamentari din diverse partide. Parlamentarii au evidențiat faptul că acest sistem va ajuta și companiile listate din România, prin accesul la capital necesar pentru dezvoltare și angajări. Obiectivul este ca sistemul să fie unul de tip contributiv, oferind o independență față de deciziile politice și de evoluția demografică a țării.
Cristina Prună a avertizat că sistemul public de pensii se confruntă cu presiuni demografice, estimându-se că în anul 2035 vor exista doar 2,5 pensionari la un salariat. Această realitate impune crearea unor mecanisme de economisire care să nu depindă exclusiv de stat. În acest context, noile conturi sunt văzute ca un pas către o reformă a Pilonului I de pensii, oferind cetățenilor o cale de a proteja resursele financiare în fața presiunii demografice.
Evoluția sistemelor de pensii și a economiilor private rămâne un subiect de interes major în contextul schimbărilor demografice din România. În perioada recentă, discuțiile despre viitorul economiei au inclus și alte teme strategice, precum prioritățile pentru sectorul agricol în perioada 2028-2034. Această abordare de diversificare a economiilor este văzută ca o necesitate pentru stabilitatea financiară a populației pe termen lung.