Majorările salariilor și pensiilor din România ar putea reveni în anul 2027, după o perioadă de doi ani de înghețări ale acestor venituri. Totuși, S&P Global Ratings avertizează că procesul de creștere va trebui să fie strict controlat de către autorități. Această limitare este necesară pentru a permite Guvernului să continue reducerea deficitului bugetar și pentru a menține echilibrul fiscal necesar în contextul actual al economiei naționale.
S&P estimează că există o marjă redusă pentru ca aceste majorări să depășească semnificativ ritmul de creștere a PIB-ului nominal. Conform raportului, PIB-ul nominal al României ar putea crește de la 2.045 de miliarde de lei în 2026 la 2.175 de miliarde de lei în 2027, reprezentând un avans de aproximativ 6,3%. Agenția subliniază că bugetul pentru anul respectiv va trebui să echilibreze indexarea veniturilor cu necesitatea de a reduce cheltuielile publice.
Consolidarea fiscală rămâne o prioritate, cu o țintă de scădere a deficitului bugetar de la 6,25% din PIB în 2026 la 5,8% în 2027. Efortul de ajustare se va concentra în principal pe partea de cheltuieli, incluzând o indexare prudentă a veniturilor din sectorul public. S&P menționează că aceste decizii trebuie să fie compatibile cu planul fiscal pe termen mediu stabilit împreună cu Comisia Europeană pentru a asigura stabilitatea financiară.
Un aspect critic este planul fiscal structural care impune reducerea fondului de salarii din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031. De asemenea, datoria publică netă ar putea crește de la 52,7% din PIB în 2025 la peste 60% în 2028. Pe lângă aceste presiuni, cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la 3,5% din PIB în 2028, absorbind aproape 10% din veniturile guvernamentale.
Lipsa unui cadru predictibil pentru gestionarea salariilor din sectorul public este considerată un risc fiscal major de către agenție. În 2025, aceste cheltuieli au reprezentat aproape 25% din totalul cheltuielilor guvernamentale. S&P avertizează că deciziile imprevizibile privind majorările pot genera presiuni suplimentare asupra bugetului, mai ales în contextul în care neadoptarea unei legi unitare a salarizării a dus la pierderea a 750 de milioane de euro din granturile aferente PNRR.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este strâns legată de capacitatea statului de a respecta traiectoria de reducere a deficitului. S&P estimează că deficitul bugetar va scădea treptat de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,25% în 2026, ajungând la 5,8% în 2027 și ulterior la 5% în 2028. Această traiectorie necesită limitarea cheltuielilor permanente într-un mediu în care costurile de finanțare ale statului sunt în continuă creștere.