Stabilitatea financiară reprezintă un bun public esențial pentru funcționarea unei economii sănătoase, conform temelor abordate la dezbaterea organizată de Banca Națională a României pe 29 septembrie 2026. Evenimentul a avut loc cu ocazia lansării studiului „Sustenabilitatea financiară-de la deficite la convergența nominală”, coordonat de viceguvernatorul Cosmin Marinescu. Discuțiile au vizat trei direcții majore: echilibrul economic, schimbarea modelului de dezvoltare și competitivitatea națională.
Evoluția creșterii economice reale indică o pierdere continuă de competitivitate, în ciuda stimulării fiscale din perioada 2022-2025. Datele arată o scădere progresivă a ritmurilor de creștere: 5,6% în 2021, 4,2% în 2022, 2,3% în 2023, 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025. Această tendință apare cu trei ani și jumătate înainte de aplicarea măsurilor de corectare a dezechilibrelor, programate pentru a doua jumătate a anului 2025, ceea ce evidențiază ineficiența politicilor fiscale expansioniste aplicate anterior.
Un aspect critic vizează gestionarea datoriei externe și a celor în valută. Datoria publică a statului contractată în euro și alte monede a depășit pragul de 50% din datoria publică totală, în timp ce creditele în valută acordate firmelor din România sunt în creștere. Într-o economie deschisă, dezechilibrele externe pot degenera în crize ale contului curent, necesitând programe de ajustare macroeconomică certificate de instituții internaționale pentru a menține credibilitatea.
Schimbarea modelului economic necesită trecerea de la un sistem bazat pe consumul pe împrumuturi la unul centrat pe valoare adăugată. Deși investițiile în capitalul fizic și resurse umane au progresat prin fonduri europene, sistemele de alocare a resurselor rămân ineficiente. Factori precum corupția, birocrația excesivă, evaziunea fiscală și distorsionarea achizițiilor publice generează risipă, transformând adesea cheltuielile de investiții în costuri neproductive, în special în sectorul public.
Competitivitatea industriei auto, exemplificată de uzinele Dacia, este influențată de costul energiei și de presiunea salarială. Deciziile privind volumele de producție se bazează pe criterii stricte de competitivitate, în contextul în care creșterea veniturilor salariale depășește creșterea productivității. De asemenea, lipsa predictibilității sistemului fiscal și impunerea de noi impozite peste noapte afectează capacitatea de a menține avantajul competitiv în fața competitorilor globali.
Contextul economic actual pune accent pe gestionarea resurselor și pe stabilitatea indicatorilor macroeconomici. În acest peisaj, instrumentele financiare precum titlurile de stat rămân relevante pentru investitorii care urmăresc randamentele pieței. De exemplu, în luna octombrie 2026, românii au avut posibilitatea de a investi într-o nouă ediție Tezaur, oferind o alternativă de plasament pentru capitalul disponibil în cadrul sistemului financiar național.