Cheltuielile curente cu sănătatea în România au atins nivelul de 127,98 miliarde de lei în anul 2025, ceea ce reprezintă 6,68% din PIB. Conform studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, ediția a II-a, realizat de Academia de Studii Economice din București (ASE) cu sprijinul Regina Maria, românii au plătit direct din propriul buget suma de 33,64 miliarde de lei. Această valoare reprezintă o creștere de 13,4% față de nivelul de 29,66 miliarde de lei înregistrat în 2023.
Din totalul plăților efectuate direct de gospodării, aproximativ jumătate, respectiv 16,75 miliarde de lei, au fost direcționate către produse farmaceutice, materiale sanitare și dispozitive medicale. O altă parte semnificativă a banilor, de 12,59 miliarde de lei, a fost utilizată pentru servicii medicale în ambulatoriu, inclusiv servicii stomatologice. Alte cheltuieli directe au inclus 1,77 miliarde de lei pentru servicii în unități sanitare cu paturi, reprezentând 5,3% din plățile populației.
Finanțarea publică a sistemului medical a însumat 92,12 miliarde de lei, constituind 71,98% din cheltuielile totale, în timp ce finanțarea privată a ajuns la 35,86 miliarde de lei. Pentru prima dată, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) au depășit jumătate din totalul cheltuielilor, ajungând la 51,15%, față de 42,5% în 2023. Această evoluție a avut loc fără majorarea cotei CASS de 10%, fiind susținută de creșterea salariului mediu brut și extinderea bazei de contribuție.
În cadrul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), veniturile au înregistrat 77,86 miliarde de lei în 2025, o creștere de 14,4% față de anul anterior. Contribuțiile CASS au reprezentat principala sursă, cu 65,46 miliarde de lei, adică 84,1% din totalul fondului. Alte venituri au provenit din subvențiile de la bugetul de stat, de 6,4 miliarde de lei, și din taxa clawback plătită industriei farmaceutice, care a însumat aproximativ 6 miliarde de lei.
Studiul evidențiază o dependență mare de plățile directe, care reprezintă 93,8% din întreaga finanțare privată a sănătății, în timp ce abonamentele și asigurările voluntare acoperă doar 6%. Autorii avertizează că acest mecanism poate limita accesul la servicii în funcție de venit, propunând dezvoltarea mecanismelor de preplată și reducerea contribuțiilor pentru medicamente. De asemenea, se recomandă o reorganizare a rețelei spitalicești și dezvoltarea medicinei primare pentru a reduce presiunea asupra unităților cu paturi.
România rămâne în urma mediei Uniunii Europene în ceea ce privește resursele alocate sănătății, raportând 6,68% din PIB față de media UE de 10%. De asemenea, ponderea plăților directe ale populației, de 26,28%, este semnificativ mai mare decât media europeană, estimată la aproximativ 16%. Această discrepanță reflectă atât nivelul redus al resurselor totale, cât și structura actuală de finanțare a sistemului medical național.