Discuțiile privind modul de impozitare a persoanelor cu averi foarte mari sunt pe agenda autorităților europene și naționale. În Uniunea Europeană, averea privată a cunoscut o creștere semnificativă în ultimele trei decenii, devenind tot mai concentrată în rândul segmentului superior al distribuției. Totuși, în majoritatea statelor membre, taxele pe avere nu generează venituri fiscale relevante, din cauza pragurilor ridicate, a facilităților și a regimurilor fiscale preferențiale care restrâng baza de impozitare.
La nivel european, Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) lucrează la un raport privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari (ultra-high-net-worth individuals). Într-o sesiune de lucru din 12 octombrie 2026, europarlamentarii și membrii parlamentelor naționale au abordat dificultățile legate de evaluarea activelor deținute în multiple jurisdicții. De asemenea, au fost discutate teme precum mobilitatea capitalului, schimbarea rezidenței fiscale, implicațiile taxelor de exit și necesitatea unei cooperări internaționale sporite.
Studiul Comisiei Europene din aprilie 2026 subliniază că eficiența colectării impozitelor depinde de accesul autorităților la informații și de instrumentele de utilizare a acestora. Digitalizarea administrațiilor fiscale, schimbul automat de informații, raportările de la terți și existența unor structuri specializate sunt factori cheie. Aceste elemente sunt asociate direct cu un control fiscal mai eficient și cu o monitorizare mai bună a activelor și a veniturilor deținute de contribuabili.
În România, persoanele cu avere mare sunt monitorizate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), o structură specializată din cadrul ANAF. Aceasta vizează persoanele rezidente fiscal în România cu o avere estimată de peste 25 de milioane euro. Activitatea direcției include verificări documentare pentru situații punctuale, dar și analize ale concordanței dintre veniturile declarate, patrimoniul și situația fiscală generală a contribuabilului.
Datele oficiale publicate de ANAF pentru primul semestru al anului 2026 arată o activitate intensă de monitorizare. Autoritățile au analizat date din perioada 2020-2024 pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile. În acest interval, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, în timp ce pentru 571 de persoane fizice au fost deja planificate acțiuni de control fiscal.
Evoluția regimurilor fiscale la nivel european reflectă o încercare de a echilibra colectarea veniturilor cu protecția mobilității capitalului. În contextul actual, autoritățile fiscale din statele membre tind să utilizeze tot mai mult tehnologia pentru a identifica activele ascunse. Această tendință de digitalizare și de schimb de date între jurisdicții transformă modul în care sunt evaluate patrimoniile complexe și veniturile provenite din diverse surse de finanțare.