Fostul premier Theodor Stolojan a declarat că ritmul de creștere al economiei României a început să scadă cu mult înainte de implementarea actualelor măsuri fiscale. În cadrul unui eveniment organizat la Banca Națională a României, acesta a subliniat că procesul de încetinire a început încă din anul 2022. Această evoluție a avut loc cu trei ani și jumătate înainte de adoptarea oricăror măsuri de austeritate, contrazicând anumite interpretări din dezbaterile economice actuale.
Conform declarațiilor făcute de Theodor Stolojan, România a ajuns la o creștere economică de sub 1% în condițiile în care investițiile publice erau în continuă creștere. Fostul premier a observat că, deși s-au pompat sume tot mai mari de bani publici în investiții, rezultatul a fost opus celui descris de teoriile economice standard. Din acest motiv, el consideră că, atunci când gestionarea creșterii economice devine dificilă, prioritatea trebuie să fie corectarea deficitelor economice.
Un aspect critic evidențiat de Theodor Stolojan este necesitatea monitorizării constante a echilibrelor externe. Într-o economie deschisă, cu monedă convertibilă, dar care nu deține statut de monedă de rezervă internațională, gestionarea acestor parametri este vitală. El a avertizat că, în timp ce problemele interne, precum inflația sau bugetul, pot fi gestionate local, un dezechilibru extern major, fie la nivelul contului curent, fie la nivelul datoriei externe, necesită implicarea creditorilor externi.
Pentru a rezolva astfelori crize externe, Theodor Stolojan subliniază importanța menținerii credibilității în fața partenerilor internaționali. El a menționat că o țară de dimensiune medie trebuie să fie extrem de atentă la aceste dinamici pentru a evita situații care pot duce la crize de datorie. Capacitatea de a gestiona echilibrele externe este, astfel, un factor de stabilitate care depinde de percepția și participarea creditorilor de pe piețele globale.
În ceea ce privește viitorul, Theodor Stolojan consideră că România deține rezerve uriașe de creștere economică, însă acestea depind de sistemele de alocare a resurselor. El a punctat faptul că progresul tehnologic este adus în principal de companiile internaționale, ceea ce impune o strategie de atragere a investițiilor străine directe. România trebuie să devină din nou atractivă pentru capitalul extern până când va reuși să genereze propriul progres tehnologic.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum deficitul bugetar sau contul curent reprezintă elemente cheie în analiza sănătății economice a unei țări. În România, monitorizarea acestor date este esențială pentru menținerea stabilității financiare și pentru asigurarea convergenței nominale. Aceste indicatori influențează direct capacitatea statului de a finanța investițiile publice și de a gestiona nivelul datoriei externe în raport cu produsul intern brut.