Fostul prim-ministru Theodor Stolojan a oferit o analiză critică asupra evoluției economice a României, susținând că încetinirea ritmului de creștere a început încă din anul 2022. Conform declarațiilor sale, acest declin a avut loc cu trei ani și jumătate înainte de implementarea oricăror măsuri de austeritate. Stolojan a subliniat că, în ciuda injectării unor sume tot mai mari de bani publici în investiții, creșterea economică a ajuns la un nivel de sub 1%.
În cadrul evenimentului de la Banca Națională a României, Theodor Stolojan a menționat că rezultatele obținute sunt contrar celor descrise în manualele de economie. El a declarat că, atunci când gestionarea creșterii economice nu este eficientă, prioritatea trebuie să fie corectarea deficitelor economice. Această perspectivă pune sub semnul întrebării eficacitatea modului în care resursele publice au fost direcționate către investiții în perioada respectivă.
Analiza sa s-a concentrat și pe importanța menținerii echilibrelor externe pentru o economie de dimensiune medie. Theodor Stolojan a explicat faptul că, deși inflația sau bugetul pot fi gestionate intern, un dezechilibru extern care evoluează spre o criză a contului curent sau a datoriei externe necesită intervenția creditorilor externi. Aceste procese cer o credibilitate ridicată pentru a fi rezolvate prin participarea partenerilor internaționali.
În ceea ce privește potențialul de dezvoltare, Theodor Stolojan consideră că România deține rezerve uriașe de creștere economică, dacă se analizează corect sistemele de alocare a resurselor. El a observat că progresul tehnologic este adus în prezent de companiile internaționale, ceea ce impune o strategie clară. România trebuie să devină din nou atractivă pentru investițiile străine directe până când va reuși să genereze propriul progres tehnologic.
Contextul economic actual pune sub semnul întrebării capacitatea de absorbție și eficiența cheltuielilor publice în vederea atingerii obiectivelor de convergență. Într-un cadru în care stabilitatea financiară este esențială pentru integrarea europeană, gestionarea corectă a deficitelor și a echilibrelor externe reprezintă piloni critici. Aceste elemente sunt strâns legate de capacitatea țării de a menține credibilitatea în fața creditorilor și de a atrage capital extern constant.
Stolojan a subliniat că o economie deschisă, cu monedă convertibilă care nu este rezervă internațională, trebuie să monitorizeze zilnic echilibrele externe. Această supraveghere este vitală pentru a evita situații în care dependența de creditorii externi devine inevitabilă. Monitorizarea constantă a indicatorilor de la nivelul contului curent rămâne o necesitate pentru stabilitatea pe termen lung a sistemului financiar național.