Guvernul Ungariei a anunțat intenția de a introduce o taxă anuală pe avere, aplicată persoanelor care dețin active în valoare de peste un miliard de forinți. Măsura, prezentată de premierul Peter Magyar, vizează persoanele cu patrimonii care depășesc echivalentul a aproximativ 3,08 milioane de dolari. Propunerea face parte din agenda politică a partidului Tisza și este programată să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2027.
Sistemul fiscal propus de Executiv include două praguri distincte de impozitare pentru a asigura o aplicare progresivă a taxei. Pentru persoanele cu averi care depășesc pragul de un miliard de forinți, se va aplica o cotă de 1% doar asupra sumei care trece de acest limită. În cazul averilor care depășesc pragul de 100 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 308 milioane de dolari, cota de impozitare va crește la 1,5% pentru partea care depășește acest nivel.
Obiectul impozitării va cuprinde o gamă extinsă de active, inclusiv proprietăți imobiliare, investiții financiare și participații în companii. Măsura va viza, de asemenea, și activele deținute de contribuabili în afara Ungariei. Pentru a calcula baza impozabilă, legislația propusă permite deducerea creditelor din valoarea totală a averii, oferind astfel o metodă de calcul bazată pe patrimoniul net al persoanelor vizate de noua taxare.
Impactul financiar asupra celor mai bogați cetățeni este semnificativ, având în vedere dimensiunea patrimoniilor deținute. De exemplu, Lorinc Meszaros, cel mai bogat om din Ungaria în 2025, ar putea plăti o taxă anuală de aproximativ 25,3 miliarde de forinți, dacă aplicația de 1,5% ar fi calculată pe partea de avere care depășește 100 de miliarde de forinți. Un alt caz relevant este cel al lui Sandor Csanyi, președintele OTP Bank, care ar putea achita anual circa 8,2 miliarde de forinți.
Proiectul de lege urmează să fie supus consultării publice pe site-ul Guvernului, înainte de a fi trimis la vot în Parlament. Partidul Tisza, care susține această inițiativă, deține o majoritate largă în cadrul legislativului. Guvernul justifică această mișcare prin necesitatea de a crește veniturile statului, în condițiile în care deficitul bugetar al Ungariei este estimat la 7,5% din PIB pentru anul curent.
Această schimbare a politicii fiscale intervine într-un moment de presiune asupra bugetelor publice din regiune. Gestionarea deficitului este o prioritate pentru administrația de la Budapesta, care caută metode prin care persoanele cu venituri și averi foarte mari să contribuie suplimentar la bugetul de stat, în vederea echilibrării indicatorilor macroeconomici naționali.