Guvernul Ungariei, sub conducerea premierului Peter Magyar, și-a stabilit obiectivul de a îndeplini criteriile necesare pentru aderarea la zona euro până în anul 2030. Această intenție de reformă a generat o reacție imediată pe piețele financiare, manifestată printr-un raliu al monedei naționale, forintul, și prin creșterea randamentelor obligațiunilor maghiare la peste 10%. Planul de tranziție depinde însă de o condiție economică extrem de riguroasă, care presupune o ajustare fiscală masivă a bugetului de stat.
Principalul obstacol în calea acestui proces este reducerea deficitului bugetar de la nivelul actual de 7,5% din PIB la pragul de 3% în următorul interval de trei ani. Această cifră reprezintă unul dintre cele mai ridicate niveluri de deficit din Uniunea Europeană. Executivul de la Budapesta urmează să prezinte săptămâna viitoare detaliile acestui plan, care vizează eliminarea cheltuielilor excesive ale statului, o sarcină pe care nicio administrație maghiară nu a reușit să o gestioneze durabil în ultimele decenii.
Schimbările politice au început după victoria obținută de Peter Magyar în alegerile din aprilie, punând capăt perioadei de 16 ani de guvernare a lui Viktor Orban. Noul guvern a reușit să recupereze accesul la fonduri europene în valoare de 16,4 miliarde euro (18,3 miliarde dolari) și a început procese de reorganizare a televiziunii publice. Totodată, au avut loc expulzări de diplomați ruși și au fost declanșate anchete de corupție care au ajuns să îl implice și pe Viktor Orban.
Reacția piețelor a fost vizibilă prin aprecierea forintului, care a încheiat prima jumătate a anului cu un câștig de 8%. Deținerile străinilor de titluri de stat maghiare au atins un nivel record, depășind 10.000 de miliarde forinți, conform datelor de la Agenția de Administrare a Datoriei. Totuși, directorul general al OTP Bank a avertizat că orice abatere de la planul de consolidare bugetară ar putea provoca o retragere masivă a investitorilor din activele maghiare.
Ministrul de finanțe Andras Karman a indicat că economiile vor fi obținute prin eliminarea contractelor supraevaluate care erau atribuite persoanelor apropiate de Viktor Orban. Economistul Kevin Daly de la Goldman Sachs a menționat că o reducere a deficitului la aproximativ 5% din PIB în anul viitor ar putea reprezenta un prim pas credibil. În acest context, mediul de afaceri susține adoptarea monedei unice, deoarece deprecierea constantă a forintului a afectat companiile din țară.
Procesul de consolidare fiscală este esențial pentru stabilitatea macroeconomic a Ungariei, având în vedere că deficitul de 7,5% din PIB este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Îndeplinirea criteriilor de convergență pentru zona euro necesită nu doar reducerea cheltuielilor, ci și menținerea unui cadru de stabilitate care să atragă capitalul străin și să asigure respectarea țintelor de deficit sub pragul de 3% până în 2029.