Ungaria implementează o nouă strategie economică după plecarea lui Viktor Orban de la conducerea țării, vizând adoptarea monedei euro. Guvernul condus de Peter Magyar pune accent pe stabilizarea finanțelor publice și reducerea cheltuielilor pentru a pregăti economia pentru integrarea în zona euro. Obiectivul principal este reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030, ceea ce ar putea deschide calea către introducerea monedei unice europene în anul 2032.
Ministrul ungar de Finanțe, Andras Karman, a indicat că anul 2032 reprezintă un scenariu posibil pentru adoptarea euro, deși nu există un termen oficial stabilit. Planul de ajustare fiscală prevede scăderea deficitului de la nivelul estimat de 7,5% din PIB pentru anul 2026, la 4,9% în anul 2027. Această direcție a fost privită favorabil de investitori, însă economiștii avertizează că instabilitatea piețelor de energie și a obligațiunilor internaționale poate afecta ritmul de creștere economică și respectarea obiectivelor fiscale.
Pentru a atinge aceste ținte, administrația Magyar intenționează să renunțe la anumite politici sociale și fiscale moștenite din perioada Viktor Orban. Printre măsurile prevăzute se numără limitarea scutirilor de impozit pe venit pentru mamelor și oprirea extinderii celei de-a 13-a pensii. Guvernul trebuie să gestioneze, de asemenea, costurile ridicate ale schemei de sprijin pentru facturile la energie, cheltuielile pentru plafonarea prețurilor fiind estimate la o creștere de 232 de miliarde de forinți în 2027.
În procesul de pregătire, autoritățile ungare vor constitui în 2027 un grup de lucru împreună cu Banca Națională a Ungariei pentru a analiza etapele de intrare în mecanismul ERM-2. Andras Karman a subliniat că scopul nu este intrarea rapidă în ERM-2, ci adoptarea euro cât mai curând, petrecând în acest mecanism doar timpul strict necesar. Participarea la ERM-2 impune menținerea stabilității cursului de schimb pentru cel puțin doi ani, alături de îndeplinirea criteriilor economice și juridice.
Zoltan Kurali, viceguvernatorul Băncii Naționale, a avertizat că eventualele fluctuații valutare sau derapajele bugetare pot amâna introducerea monedei euro chiar și după anul 2033. În acest context, România se află într-o poziție diferită, deoarece țara nu îndeplinește în prezent nicio condiție necesară pentru aderarea la zona euro. Perspectivele de adoptare a monedei unice pentru România sunt considerate foarte îndepărtate în raport cu planurile de consolidare fiscală prezentate de guvernul de la Budapesta.
Aderarea la zona euro implică respectarea criteriilor de convergență stabilite de Uniunea Europeană, care vizează stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea finanțelor publice și independența politicii monetare. Aceste reguli impun țărărilor candidate să mențină un deficit bugetar scăzut și o rată a inflației controlată, procese care necesită reforme structurale profunde și o disciplină fiscală riguroasă pe termen lung pentru a asigura stabilitatea economică în cadrul blocului monetar european.