Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a semnalat marți necesitatea unui parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară în România. În cadrul lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, acesta a evidențiat că, deși există semne de progres în consolidarea bugetară recunoscute de agențiile de rating, instabilitatea politică actuală reprezintă un risc major. Revenirea la o guvernare normală este considerată esențială pentru menținerea încrederii mediului financiar, investițional și antreprenorial.
Problema creșterii datoriilor publice a fost pusă în prim-plan de viceguvernatorul BNR, care a observat un ritm de acumulare a datoriei în România de trei ori mai mare decât în perioada pre-pandemie. În contextul european, datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB, însă viteza de creștere locală rămâne o sursă de îngrijorare. Impactul financiar este direct, cheltuielile cu dobânzile fiind estimate în bugetul actual la 3% din PIB, o sumă care depășește ținta de deficit vizată de autorități.
Pentru a atinge obiectivele de consolidare fără a compromite creșterea economică, Cosmin Marinescu propune curățarea bugetului de necunoscute și de compromisuri. El recomandă o politică fiscală care să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA și o predictibilitate fiscală sporită. Succesul acestui proces depinde de calitatea investițiilor și de utilizarea eficientă a fondurilor europene, elemente capabile să susțină o creștere robustă și să tempereze povara datoriei după doi ani de dinamici subunitare.
Prioritizarea domeniilor care susțin reziliența pe termen lung, precum Sănătatea, Educația și Apărarea, a fost identificată ca o necesitate pentru calitatea vieții. Viceguvernatorul a subliniat că alocările suboptimale în Educație afectează competitivitatea capitalului uman, menționând că aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani prezintă carențe majore în abilitățile de bază. Reformele necesare pentru sustenabilitate trebuie să fie gândite în concordanță cu principiul echității sociale pentru a fi durabile.
Un paradox economic important a fost evidențiat de Cosmin Marinescu: România deține cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, însă firmele românești sunt printre cele mai îndatorate. Această situație este alimentată de costurile ridicate de finanțare, persistența creditului comercial și utilizarea finanțărilor de la firmele-mamă. Aceste factori creează decalaje de competitivitate semnificative pentru mediul de afaceri românesc față de competitorii din Uniunea Europeană și, în special, față de cei din Zona Euro.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este monitorizată constant de instituțiile de reglementare pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar. În contextul actual, gestionarea deficitului și a datoriei publice rămâne un punct critic pentru menținerea ratingurilor de credit. Obiectivele de consolidare fiscală sunt esențiale pentru a evita creșterea costurilor de finanțare și pentru a permite investițiile inteligente și inovarea necesară unui salt calitativ al economiei naționale.