Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a avertizat că nota de plată pentru datoria publică a început să scape de sub control. Acesta a subliniat că România cheltuie pe dobânzi o sumă mai mare decât întregul deficit bugetar la care Guvernul își propune să ajungă. Această situație pune o presiune uriașă pe economia națională, în contextul în care cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la un nivel de 3% din PIB.
Analistul economic a punctat că, deși România a înregistrat progrese substanțiale în cele două decenii de la aderare, parcursul actual a dus la acumularea unor dezechilibre financiare. Cosmin Marinescu consideră că este necesară o trecere de la progresele cantitative la ajustări calitative. Această tranziție ar trebui să vizeze atât motoarele creșterii economice, cât și refacerea echilibrilor financiare ale țării prin consolidare fiscal-bugetară.
Un aspect critic evidențiat de viceguvernator este viteza de acumulare a datoriei publice în ultimii ani. În timp ce la nivelul Uniunii Europene datoria publică a depășit 80% din PIB, ritmul de creștere al datoriei în România a fost triplu față de perioada de dinaintea pandemiei. Această evoluție rapidă a datoriei publice este un factor de îngrijorare majoră, având consecințe imediate asupra capacității de gestionare a bugetului de stat.
Pentru a aborda aceste probleme, Cosmin Marinescu susține că bugetul public trebuie curățat de necunoscute și de compromisuri. El recomandă ca politica fiscală să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA și să asigure o predictibilitate fiscală esențială. Întrebarea centrală rămâne modul în care se poate atinge consolidarea fără a afecta durabil creșterea economică, un proces care depinde de calitatea investițiilor și a cheltuielilor publice.
În prezent, România are nevoie de o revigorare a creșterii economice, în special după doi ani consecutivi de dinamici sub-unitare. Această revigorare este considerată necesară pentru a temperează deficitele și povara datoriei publice. Viceguvernatorul a menționat că utilizarea eficientă a fondurilor europene poate susține o creștere economică robustă, care să permită echilibrarea indicatorilor macroeconomici fără a compromite dezvoltarea pe termen lung.
Consolidarea fiscal-bugetară este un subiect recurent în discuțiile privind stabilitatea economică a României. Această măsură este considerată esențială pentru menținerea credibilității țării pe piețele internaționale. Într-un context în care datoria publică crește rapid, echilibrul dintre cheltuielile de funcționare și capacitatea de investiție rămâne un punct critic pentru gestionarea riscurilor financiare naționale.