Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede sprijin direct pentru plata facturilor la energie pentru aproximativ 3,7 milioane de persoane cu venituri de până la 3.500 lei net pe persoană. O analiză realizată de think tank-ul economic Frames relevă însă dificultăți majore legate de aplicarea și finanțarea acestui mecanism de sprijin. Expertiza arată că o astfel de măsură nu scade prețul real al energiei, ci doar transferă o parte din costuri din factură către bugetul de stat.
O problemă centrală identificată de Frames este lipsa unui registru național capabil să interconecteze datele de la ANAF, Ministerul Muncii și furnizorii de energie. Fără o astfel de infrastructură digitală, identificarea beneficiarilor este compromisă, deoarece multe contracte de consum sunt înregistrate pe numele proprietarilor sau ale unor persoane decedate. În acest context, chiriașii și o parte a vârstnicilor riscă să fie excluși din schemele de ajutor, în ciuda nevoii lor de sprijin.
Analiza subliniază și riscul de eroare în selectarea beneficiarilor, deoarece ANAF nu poate monitoriza veniturile agricole, banii din străinătate sau economia informală. Astfel, sprijinul ar putea ajunge la persoane cu venituri declarate mici, dar care dețin proprietăți importante. În paralel, gospodăriile care folosesc lemne sau termoficare rămân în afara schemei, deoarece nu primesc facturi de gaze, ceea ce lasă cele mai vulnerabile categorii de populație fără nicio formă de compensare.
Din punct de vedere financiar, costurile pot fi semnificative. Varianta minimală a ajutorului, estimată la 50 de lei pentru electricitate și 100 de lei pentru gaze, ar putea costa statul anual aproximativ 1,9 miliarde de lei. Dacă sumele sunt dublate, costul anual ajunge la 3,8 miliarde de lei. Fondul Social pentru Climă, care oferă aproximativ 6 miliarde de euro pentru perioada 2026-2032, nu poate acoperi integral aceste cheltuieli, deoarece regulile europene limitează sprijinul direct pentru venit la maximum 37,5% din costul planului.
În loc de compensări recurente, experții recomandă investiții în producția de energie ieftină, precum parcul hibrid de la Ogrezeni, construit de Enery. Această investiție de 460 de milioane de euro va produce energie pentru aproximativ 684.000 de gospodării. Spre deosebire de ajutoarele care se consumă anual, un astfel de proiect produce energie timp de decenii. Totuși, succesul depinde de capacitatea rețelelor de transport de a prelua surplusul de energie solară, o prioritate pentru Transelectrica.
Sectorul energetic românesc se confruntă cu provocări de stabilitate, fiind influențat de necesitatea de a asigura fluxurile de gaze către Moldova și de a integra un număr tot mai mare de prosumatori. În prezent, România vede o creștere a capacităților de stocare și a numărului de persoane care produc propria energie, însă modernizarea rețelelor rămâne un pas critic pentru a evita importurile scumpe de energie în perioadele de vârf de consum.