România se confruntă cu perspective dificile pe piața energiei, fiind anticipată o perioadă de prețuri foarte ridicate la electricitate în timpul iernii și primăverii anului 2027. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a lansat acest avertisment în cadrul unei conferințe de specialitate, subliniind necesitatea de pregătire a sistemului național. Deși sistemul energetic a demonstrat o reziliență peste așteptări, presiunile externe și interne amenință stabilitatea costurilor pentru consumatori.
Una dintre principalele surse de instabilitate rămâne situația reactoarelor de la Cernavodă, care în prezent nu au o perspectivă clară de redeschidere. Cristian Bușoi a menționat că Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă sunt închise, iar lipsa unui calendar de reluare a funcționării amplifică riscurile. Fiecare zi de indisponibilitate a acestor unitate de producție poate duce la creșterea prețurilor la electricitate, în contextul în care România trebuie să gestioneze simultan problemele interne de producție și un mediu european nefavorabil.
Pe lângă problemele de producție internă, costurile sunt influențate direct de prețurile ridicate la gazele naturale la nivel european. Această evoluție afectează direct centralele care utilizează gazul pentru generarea de electricitate. Autoritățile se concentrează pe identificarea unor soluții pentru limitarea volatilității pieței, având ca obiectiv protejarea marilor consumatori industriali și a furnizorilor de energie. Întrebarea centrală rămâne modul în care se pot genera prețuri stabile pentru clienții energo-intensivi în această perioadă de criză.
Pentru a combate aceste vulnerabilități, sectorul energetic beneficiază de investiții masive prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Cristian Bușoi a indicat faptul că peste 800 de milioane de euro au fost absorbite pentru proiecte energetice, inclusiv capacități de producție regenerabilă și stocare în baterii. Fondurile au fost direcționate și către două centrale de cogenerare, situate la Arad și Constanța, care asigură atât electricitate, cât și termoficare, precum și către dezvoltarea a patru capacități de producție a hidrogenului.
Un alt instrument financiar crucial este Fondul de Modernizare, unde din aproximativ 12 miliarde de euro disponibile, aproape 10 miliarde de euro sunt deja angajate în proiecte. Având în vedere că perioada de implementare este 2020-2030, România trebuie să planifiche următoarea etapă de finanțare. Se estimează că prin viitorul cadru financiar multianual și Politica de Coeziune pentru perioada 2028-2034, țara ar putea dispune de între 60 și 65 de miliarde de euro, parte din acestea fiind destinate investițiilor energetice.
Prioritățile viitoare includ digitalizarea sistemului energetic, securitatea cibernetică și extinderea capacităților de stocare pentru a echilibra sursele regenerabile. În contextul actual, România încearcă să accelereze dezvoltarea noilor capacități de producție, deși se confruntă cu riscuri pe piața europeană. Această strategie de investiții este esențială pentru a reduce dependența și a stabiliza prețurile într-un mediu economic marcat de incertitudine și volatilitate.