Prețurile carburanților în România au intrat într-o zonă de risc, motorina depășind pragul de 11 lei pe litru în anumite stații de alimentare. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că, într-un scenariu extrem de sever, prețul motorinei și al benzinei s-ar putea ridica la intervalul de 13-15 lei pe litru. Această evoluție ar fi declanșată de o creștere a cotei petrolului pe piața internațională la nivelul de 130-140 de dolari pe baril.
Situația actuală la pompe reflectă deja o presiune crescută, motorina standard depășind 11 lei/litru la data de 25 septembrie. La OMV, prețul pentru motorina standard a ajuns la 11,05 lei/litru, în timp ce benzina standard este cotată la 10,13 lei/litru. La Petrom, motorina este la 10,99 lei/litru, iar benzina standard este de 10,07 lei/litru, în contextul în care media națională pentru motorină a fost de aproximativ 10,96 lei/litru.
Adrian Negrescu subliniază că riscul major pentru România nu constă doar în scumpirea petrolului, ci și în posibilele probleme de aprovizionare. Perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea afecta disponibilitatea carburantului pe piață. „În cel mai negru scenariu, problema nu va mai fi prețul, ci disponibilitatea carburantului. La un preț al petrolului de 130-140 de dolari/baril, există riscul ca prețul la pompă, în România, să treacă de 13-15 lei/litru”, a declarat analistul.
În fața acestor creșteri, Guvernul trebuie să decidă dacă menține nivelul actual al taxării sau dacă intervine asupra accizei și a TVA-ului. Adrian Negrescu sugerează că statul ar putea urma modelul altor țări din UE, unde acciza a fost redusă semnificativ spre minimul comunitar. Totuși, orice diminuare a taxelor ar însemna venituri mai mici la buget, într-un moment în care România încearcă să reducă deficitul bugetar.
Impactul economic al volatilității petrolului se extinde dincolo de costul carburanților pentru șoferi, afectând agricultura, transportul și industria. Scumpirea energiei se transmite în prețul produselor de consum și în costurile de logistică. Adrian Negrescu afirmă că, într-o economie care importă energie, aceste variații ajung în costul pâinii, în tariful de transport și în factura de energie a fabricilor, contribuind direct la creșterea deficitului bugetar.
Evoluția prețurilor la pompe este strâns legată de indicatorii macroeconomici și de deficitul comercial. Pentru țiței și produse petroliere rafinate, deficitul comercial al României a ajuns la aproximativ 2,524 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, față de 1,783 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului 2025. Această creștere este influențată de prețul petrolului, de creșterea importurilor de produse rafinate și de scăderea producției interne de țiței.