Blocul Național Sindical (BNS) a emis o critică dură la adresa propunerii legislative care vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea temporară a prețului energiei electrice. Această măsură este destinată întreprinderilor din sectoarele energo-intensive expuse comerțului internațional, însă reprezentanții BNS au avizat nefavorabil propunerea în cadrul Consiliului Economic și Social (CES). Organizația susține că parlamentarii acționează ca agenți constatatori, utilizând fonduri publice pentru a compensa efectele unei piețe energetice speculative.
Conform comunicatului BNS, proiectul respectiv tratează doar simptomele pieței, fără a clarifica cauzele reale ale prețurilor ridicate și fără a oferi garanții privind o reducere reală și durabilă a costurilor. Sindicaliștii avertizează că nota de plată pentru această intervenție riscă să fie suportată, direct sau indirect, de cetățeni. Această poziție vine după ce, în iulie 2025, BNS a semnalat comportamente speculative și erori de politică publică prin intermediul unui studiu detaliat asupra pieței de energie.
Organizația a evidențiat o serie de solicitări rămase fără răspuns din partea autorităților, inclusiv o scrisoare deschisă trimisă pe 18 august 2026 către președintele României. Aceasta viza Legii nr. 171/2026, care implică achiziția de către Rezervele statului de gaze naturale la prețuri supraevaluate, afectând producătorii care utilizează gazul ca materie primă. De asemenea, pe 31 august 2026, s-a solicitat convocarea de urgență a conducerii ANRE pentru a explica întârzierile în autorizarea capacităților de producție și stocare.
BNS a solicitat, tot pe 8 septembrie 2026, constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a analiza modul de formare a prețurilor și impactul acestora asupra populației. În viziunea sindicaliștilor, prioritatea națională trebuie să fie accelerarea investițiilor în producție, rețele și stocare, nu implementarea unor subvenții temporare. Aceștia consideră că o schemă de sprijrij nu poate înlocui investițiile structurale necesare pentru gestionarea diferențelor dintre producție și consum.
Datele furnizate de BNS arată că prețul mediu de referință pe piața spot din România a fost de 108,16 euro/MWh în 2025. Această valoare este semnificativ mai mare decât cea din Franța, de 62,4 euro/MWh, sau din Germania, de 95,5 euro/MWh. Diferențele de preț fac necesară o analiză riguroasă a structurii pieței și a costurilor de echilibrare, însă BNS subliniază că micile întreprinderi și gospodăriile nu beneficiază de același acces la mecanisme de sprijin.
Gestionarea costurilor energetice rămâne un punct critic pentru stabilitatea economică, în contextul în care prețul energiei influențează competitivitatea companiilor și puterea de cumpărare a populației. Absența unor soluții structurale și a transparenței în procesul de formare a prețurilor poate duce la o utilizare ineficientă a resurselor publice, transformând măsurile de ajutor într-o plasă de siguranță pentru erori de reglementare.