Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a criticat dur lipsa de intervenție a Guvernului în ceea ce privește piața carburanților. Acesta susține că în România nu există argumente valabile pentru creșterea prețului la benzină, având în vedere că producția națională este de două ori mai mare decât consumul actual. Bogdan Ivan a subliniat că țara produce aproximativ 25% din petrolul care este rafinat pe teritoriul României, extras direct din subsolul local.
Conform declarațiilor sale, prețul la benzină nu ar trebui să atingă pragul de 10 lei pe litru. Deși recunoaște o creștere a prețurilor pe piața internațională, el afirmă că statul ar fi putut crea alternative pentru a aduce produse petroliere în loc de importuri din zona Sfântoarea Ormuz. Bogdan Ivan a menționat că, în timp ce pentru diesel creșterile sunt de înțeles, situația benzinei rămâne nejustificată din punct de vedere economic.
Fostul ministru a vorbit și despre necesitatea controlelor din partea autorităților pentru a verifica corectitudinea prețurilor afișate. El a solicitat anterior intervenția ANPC și a Consiliului Concurenței pentru a vedea dacă prețurile sunt corecte, însă a declarat că nu a primit niciun răspuns. Bogdan Ivan a acuzat Guvernul că nu a luat măsuri pentru a proteja populația și că nu a utilizat opțiunile de a prelunga starea de criză pentru a reduce impactul asupra cetățenilor.
În ceea ce privește sectorul energetic, Bogdan Ivan a tras un semnal de alarmă privind prețurile la energia electrică. El a explicat faptul că operatorii de piață oferă oferte pentru anul viitor în luna septembrie, însă perioada de referință este luna august, când prețurile au fost record. Această situație este consecința unei crize energetice care nu a fost gestionat corect, afectând direct companiile și persoanele fizice care primesc noile oferte.
Un alt punct critic de vedere a fost starea centralelor nucleare, în special a celei de la Cernavodă. Bogdan Ivan a observat că unitatea este oprită de o lună și că nu există nicio întrebare oficială despre această situație. El a comparat România cu alte state care, deși mai puțin dezvoltate energetic, reușesc să își mențină centralele funcționale chiar și după intervenții, în timp ce Cernavodă rămâne închisă.
Gestionarea resurselor energetice și a infrastructurii de producție este un subiect recurent în dezbaterea publică din România. Eficiența centralelor de la Cernavodă și stabilitatea prețurilor la combustibili sunt indicatori cheie pentru securitatea energetică a țării. În contextul volatilității piețelor internaționale, capacitatea de a menține producția internă și de a gestiona stările de criză rămâne un factor crucial pentru stabilitatea economică a populației.