Redeschiderea reactoarelor de la Cernavodă nu va avea loc în următoarele zece zile, conform declarațiilor oferite de Cristian Bușoi. Secretarul de stat a explicat, în cadrul Comandamentului în Energie privind evitarea unui blackout, că nu se poate stabili o dată exactă pentru revenirea celor două unitate în Sistemul Energetic Național. Decizia depinde direct de prognozele privind debitul Dunării, care sunt esențiale pentru procesul de funcționare.
Situația energetică la nivel regional a cunoscut o stabilizare, iar presiunea asupra importurilor de electricitate din Ungaria a scăzut. Cristian Bușoi a menționat că în restul țărilor din regiune parametrii sunt normali. În România, principalele deficite provin din lipsa producției nucleare și de nivelul redus al producției hidroelectrice. Totuși, centralele pe gaze naturale funcționează la capacitate maximă pentru a compensa aceste pierderi de putere.
În ceea ce privește capacitățile de producție, anumite unități trec prin perioade de mentenanță programată, inclusiv la Iernut, însă acestea au fost incluse în estimările sistemului. De asemenea, la Complexul Energetic Oltenia, o unitate de la Turceni urmează să revină în funcțiune joi, permițând funcționarea a trei grupuri în paralel. Producția eoliană contribuie la acoperirea consumului în anumite zile, însă importurile rămân necesare.
Importurile de energie ar putea atinge valori maxime istorice de aproximativ 3.500 MW în anumite zile din luna octombrie. Cristian Bușoi a precizat că aceste vârfuri de import vor fi observate în jurul orei 21:00, în perioadele de cerere ridicată. În timpul zilei, însă, nu există probleme cu asigurarea consumului intern. România va continua să apeleze la piețele externe pentru a menține stabilitatea în acele intervale critice de seară.
Cele două reactoare CANDU de la Cernavodă, cu o putere de aproximativ 700 MW fiecare, au fost oprite din cauza scăderii debitului Dunării. Prima unitate a fost închisă pe 28 iulie, iar a doua pe 13 august, deoarece nivelul apei nu putea asigura răcirea în siguranță. Oprirea acestor reactoare a scos temporar din sistem aproximativ 1.400 MW de capacitate, afectând o centrală care asigură, în mod normal, circa 20% din producția națională.
Centrala de la Cernavodă reprezintă singura unitate nucleară din România și este un pilon esențial pentru stabilitatea energetică a țării. Funcționarea reactoarelor depinde de parametrii hidrologici, iar Nuclearelectrica a asigurat că oprirea a fost controlată. Până la revenirea debitului Dunării la niveluri optime, sistemul energetic național va depinde de mixul format din gaze naturale, hidroenergie și importuri externe.