Dependența de sursele externe de materii prime rămâne un factor critic pentru sectorul aviației europene, în contextul creșterii rapide a utilizării combustibilului de aviație durabil (SAF). Datele furnizate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) indică faptul că materiile prime originare din China au stat la baza a 61% din combustibilul de aviație durabil livrat la aeroporturile din Uniunea Europeană în anul 2025. Deși producția propriu-zisă a combustibilului se realizează în interiorul blocului european, volumul de resurse necesare este majoritar importat.
Piața europeană de SAF a cunoscut o expansiune semnificativă, volumul de combustibil livrat la aeroporturile UE crescând de la aproximativ 193.000 de tone în 2024 la circa 1,1 milioane de tone în 2025. Această evoluție reflectă depășirea pragului obligatoriu de 2%, menționat în raportul de anul precedent. Din acest total de volume livrate, aproximativ 250.000 de tone au fost raportate pentru piața voluntară, nefiind incluse în calculul cotelor obligatorii de conformitate.
Uleiul alimentar uzat reprezintă principala resursă utilizată în procesul de producție, constituind aproximativ 80% din totalul de SAF livrat în Uniunea Europeană în 2025. În cadrul acestei categorii specifice, ponderea materiilor prime provenite din China este de 73%. Alte surse importante de materii prime sunt reprezentate de Malaysia și Indonezia, care dețin cote de 8% și 5%, contribuind împreună cu China la un total de 74% din volumul raportat.
Structura de aprovizionare variază semnificativ în funcție de tipul de materie primă utilizată pentru producție. De exemplu, în cazul efluenților din procesarea uleiului de palmier, ponderea este de 48% pentru Indonezia și 47% pentru Malaysia, în timp ce China contribuie cu doar 5%. În ceea ce privește grăsimile animale de categoria 3, Germania a furnizat materia primă pentru 17% din cantitatea de combustibil din această categorie, urmată de Franța cu 13% și Polonia cu 11%.
Dezvoltarea combustibililor sintetici reprezintă o direcție de viitor, însă tehnologia este încă la început în Europa. Acești combustibili pot fi creați prin utilizarea hidrogenului regenerabil și a carbonului captat, evitând dependența de resursele biologice. Totuși, raportul EASA menționează că, până în iunie 2026, nu exista nicio instalație comercială din Uniunea Europeană pentru combustibili sintetici de aviație care să fi ajuns la decizia finală de investiție, deși există proiecte-pilot în funcțiune.
Evoluția pieței de combustibil durabil subliniază necesitatea unei infrastructuri de producție care să reducă dependența de furnizorii din afara Uniunii Europene. În prezent, deși Europa își dezvoltă capacitatea de transformare a resurselor în combustibil, aprovizionarea cu materii prime rămâne concentrată în regiuni precum Asia. Această structură a pieței evidențiază un echilibru fragil între creșterea volumelor de SAF și necesitatea de a asigura surse de materii prime stabile și diversificate.