Evenimentul ESG Summit 2026, organizat de Newsweek România sub tema „Obligații, costuri și soluții pentru companii”, a reunir experți pentru a analiza impactul tranziției verzi asupra economiei. Discuțiile au vizat componentele de mediu, social și guvernanță, abordând dificultățile companiilor în a echilibra obiectivele de sustenabilitate cu activitatea economică. Participanții au analizat modul în care poluarea poate fi redusă fără a bloca producția și cum resursele precum deșeurile sau energia neutilizată pot fi transformate în active valoroase.
Răzvan Popp, șef serviciu în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a subliniat riscul reprezentat de informațiile eronate din raportările de sustenabilitate. Aceste date influențează direct deciziile investitorilor privind intrarea sau retragerea capitalului din companii. Popp a avertizat asupra fenomenului de greenwashing, prin care entitățile își prezintă activitatea ca fiind mai ecologică decât este în realitate. Autoritatea monitorizează aceste raportări și poate impune măsuri de conformitate, însă a menționat necesitatea de a forma specialiști capabili să gestioneze aceste structuri complexe.
Silvia Vlăsceanu, director executiv al HENRO – Asociația Producătorilor de Energie Electrică, a evidențiat povara birocrației generate de raportările multiple. Ea a observat că aceleași informații sunt solicitate de instituții diferite, în formate variate, ceea ce generează costuri suplimentare de personal și resurse financiare. Vlăsceanu a propus reunirea legislației într-un cod al energiei și a insistat pe importanța investițiilor în stocare și proiecte fotovoltaice. Ea a subliniat că finanțările ar trebui direcționate către comunitățile care au o nevoie reală de acces la energie.
Din perspectiva economiei circulare, Cristian Teodor, de la Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului din cadrul ASE, a explicat că deșeul poate deveni o resursă prin reciclare sau biogaz. Totuși, a precizat că orice proiect de tranziție trebuie să fie bancabil, deoarece procesele de recuperare a materialelor implică investiții semnificative. În același timp, Ovidiu Rusu, directorul Băncii Locale de Alimente Sector 6, a prezentat un model de succes prin care au fost recuperate 1.100 de tone de produse. Această activitate a permis livrarea a peste 600.000 de porții de mâncare.
Diana Buzoianu, deputat și fost ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, a criticat lipsa de echitate atunci când autoritățile permit operatorilor care încalcă regulile să concureze cu firmele care plătesc toate taxele. Ea a menționat că digitalizarea a redus cu 45 de zile termenul pentru acordurile de mediu și a propus un program de 400 de milioane de lei pentru baterii în 2026. Buzoianu a insistat pe necesitatea de a corela documentele cerute de diferite ministere pentru a evita duplicarea eforturilor de raportare de către operatorii economici.
Contextul actual al sustenabilității în România este marcat de provocări majore în ceea ce privește gestionarea resurselor. Datele recente indică faptul că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea materialelor reciclate. Această situație subliniază dificultatea implementării modelelor de economie circulară discutate în cadrul summitului, în ciuda eforturilor de a transforma deșeurile în resurse productive pentru piața internă.