Unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie 2026, conform unei declarații făcute de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Această estimare este condiționată de evoluția mediului și de stabilitatea debitului Dunării, factori esențiali pentru procesul de funcționare. Reluarea activității nu este un termen fix, ci o prognoză bazată pe creșterea debitului fluviului observată în ultimele două săptămâni de la anunț.
Cele două unități nucleare au fost oprite din cauza secetei prelungite care a afectat nivelul apei din Dunăre, făcând imposibilă alimentarea sistemelor de răcire. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, în timp ce Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune pe 13 august 2026. În condiții normale de operare, aceste două reactoare asigură aproximativ 20% din întreaga producție de energie electrică din România, o componentă critică pentru stabilitatea sistemului energetic național.
Situația hidrologică a fost extrem de critică, nivelul Dunării în zona Cernavodă coborând la minus 259 de centimetri la data de 10 octombrie. Această valoare se situa la doar trei centimetri peste pragul operațional de minus 262 de centimetri, limită sub care sistemele de răcire întâmpină dificultăți majore. În aceeași perioadă, debitul fluviului la intrarea în România a scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă, atingând valori istorice extrem de reduse.
Pentru a ameliorarea situația, Administrația Națională „Apele Române” a intervenit prin suplimentarea de urgență a cantității de apă disponibilă. Această măsură a presupus utilizarea apei provenite din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei, pentru a sprijini funcționarea instalațiilor. Totuși, Nuclearelectrica a subliniat că repornirea reactoarelor va avea loc numai după ce sunt îndeplinite toate cerințele de securitate nucleară și dacă disponibilitatea apei permite desfășurarea proceselor de răcire în siguranță.
Compania Nuclearelectrica a precizat că, în perioada în care Unitățile 1 și 2 rămân oprite, securitatea nucleară este garantată prin sisteme redundante și echipe de specialiști alocate permanent. „Pe întreaga perioadă în care Unitățile 1 și 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent. Situația afectează exclusiv producția de energie electrică”, a explicat compania. Măsurile de siguranță sunt aplicate pentru a menține integritatea instalațiilor în ciuda condițiilor hidrologice adverse.
Absența capacității de producție de la Cernavodă obligă România să acopere necesarul de consum prin alte unități de producție și prin achiziții de energie din import. Această dependență de piețele externe poate crește costurile, în special în intervalele de consum ridicat. Reluarea producției nucleare ar putea reduce presiunea asupra prețurilor de pe piața angro și volumul energiei importate, deși impactul final va depinde de evoluția consumului și a disponibilității celorlalte surse de energie.