Companiile care gestionează infrastructura critică din Europa solicită atribuții sporite pentru a combate amenințarea reprezentată de drone. Această mișcare vizează consolidarea capacităților de apărare în fața atacurilor hibride care pot afecta rețelele energetice și pot lăsa milioane de oameni fără electricitate sau căldură. În timp ce Franța a adoptat deja măsuri legislative concrete, Germania și Austria analizează posibilitatea de a acorda competențe suplimentare operatorilor privați și de stat.
Franța a făcut pași decisivi prin adoptarea unei legi în august, care permite operatorilor autorizați și contractorilor să detecteze, să bruieze și să doboare drone în apropierea obiectivelor sensibile. Această decizie vine după incursiuni ale dronelor deasupra unor baze militare și obiective vitale, precum baza de submarine nucleare Île Longue. Guvernul francez intenționează ca până în 2027 o listă extinsă de obiective critice să fie echipate cu sisteme de apărare, inclusiv tehnologii de bruiaj electronic și drone de interceptare.
În Germania, Ministerul de Interne analizează modalitățile prin care operatorii de infrastructură ar putea fi implicați legal în intervențiile împotriva dronelor, operațiuni care sunt în prezent sub controlul poliției. În Austria, ministrul apărării, Klaudia Tanner, a subliniat că statul nu poate proteja singur fiecare obiectiv, sugerând acordarea unor competențe similare marilor companii din sectorul energetic. Riscurile sunt evidențiate de incidente precum descoperirea unei drone cu explozibili pe aeroportul Leipzig/Halle, eveniment atribuit Rusiei.
Polonia a adoptat o strategie mai fermă, companiile de acolo instalând deja sisteme de combatere și organizând antrenamente comune cu unitățile militare și de poliție. În jurul unor obiective energetice critice au fost stabilite zone cu acces restricționat, unde unitățile de securitate au autorizația de a distruge sau dezactiva aparatele care pătrund neautorizat. Totuși, operatorii de pe flancul estic al NATO solicită clarificări juridice privind răspunderea pentru eventualele daune colaterale cauzate de aceste intervenții.
Există însă și opoziție în ceea ce privește extinderea acestor roluri către sectorul privat. Asta Sihvonen-Punkka, director executiv al operatorului finlandez Fingrid, susține că responsabilitatea combaterii amenințărilor ar trebui să rămână în sarcina autorităților și a forțelor armate. De asemenea, Jari Stenius, șeful departamentului de securitate la Fortum, a afirmat că firmele de energie ar trebui să se concentreze pe producție, lăsând gestionarea amenințărilor de securitate în seama poliției și a armatei.
Evoluția tehnologică a sistemelor de detectare și neutralizare a dronelor depășește în prezent viteza reglementărilor juridice. Companiile de apărare, precum Rheinmetall, observă o creștere rapidă a interesului pentru aceste tehnologii, dar subliniază că fragmentarea responsabilităților legale creează întârzieri între detectarea unei drone și acțiunea de interceptare. Această incertitudine juridică poate inhiba investițiile în etapele finale ale implementării sistemelor de apărare automatizate pe infrastructura europeană.