Mixul energetic al Europei traversează o schimbare semnificativă pe fondul creșterii costurilor gazelor naturale. Producția de electricitate bazată pe cărbune ar putea experimenta o creștere de aproximativ 25% în următoarele șase luni, în timp ce centralele alimentate cu gaze vor pierde teren pe piață. Această inversare a tendințelor de utilizare a combustibililor este determinată de noile calcule economice ale producătorilor de energie.
Instabilitatea piețelor este alimentată de conflictul dintre Iran și SUA, precum și de perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz. În luna septembrie, prețul de referință al gazelor europene a depășit pragul de 80 de euro/MWh, marcând cel mai înalt nivel din ultimii trei ani. La aceste cote, centralele care utilizează cărbune și lignit au devenit, în medie, mai profitabile decât cele pe bază de gaze, conform datelor ICIS.
Această revenire la cărbune vine după o perioadă lungă de scădere constantă a utilizării acestuia în Uniunea Europeană. În anul 1990, acest combustibil asigura peste o treime din electricitatea produsă pe continent, însă ponderea sa a scăzut drastic până în 2025, când a ajuns la un minim istoric de 9,2%. Totuși, capacitatea de substituție este limitată de închiderea numeroaselor centrale pe parcursul ultimilor ani.
Germania reprezintă un exemplu relevant pentru constrângerile actuale ale sistemului energetic. Ca cel mai mare consumator de gaze și piață de electricitate din Europa, țara ar putea ajunge în trimestrul al patrulea aproape de limita practică a producției pe bază de cărbune. Centralele active ar putea atinge niveluri apropiate de maximele istorice, lăsând un spațiu de manevră foarte mic chiar dacă prețul gazelor ar crește la 100 de euro/MWh.
Analistul Florian Boehnke de la ICIS subliniază că sectorul energetic nu ar mai putea reacționa semnificativ chiar și în acest scenariu de preț. Pe de altă parte, Marta Wroniszewska, analistă Veyt, estimează că electricitatea produsă din cărbune ar putea rămâne mai ieftină decât cea din gaze pe parcursul anului viitor și, posibil, până în martie 2028. Această tranziție temporară ar putea depăși durata crizei cauzate de problemele de transport GNL.
Deși energia regenerabilă poate reduce dependența de combustibilii fosili, producția solară și eoliană rămâne dependentă de condițiile meteorologice. În perioadele în care producția de energie verde este redusă, centralele convenționale rămân esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic, în special în timpul sezonului de iarnă. Această necesitate de stabilitate menține presiunea pe resursele tradiționale de energie.