Implementarea mecanismului de flexibilitate a consumului de energie electrică, cunoscut sub denumirea de Demand Side Response (DSR), poate reprezenta o alternativă viabilă pentru menținerea funcționării capacităților pe cărbune. Această strategie sprijină tranziția energetică pe termen lung, oferind soluții pentru echilibrarea sistemului. Un prim pas concret a fost făcut la 1 septembrie, când Transelectrica a activat un grup de consumatori prin intermediul agregatorului Flexumers, reducând consumul cu 3 MW pentru o perioadă de o jumătate de oră.
Potențialul de utilizare a DSR în România este considerat semnificativ, conform estimărilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER). Proiecțiile indică faptul că sectorul industrial poate contribui cu 235 MW, în timp ce la nivelul gospodăriilor potențialul poate ajunge la 1.800 MW. Utilizarea acestui mecanism ar putea acoperi deficitul de energie în perioadele critice și ar putea genera economii estimate la aproximativ 150 de milioane de euro în fiecare an.
Nadia Maki, Senior Researcher la EPG, subliniază că un mecanism DSR ar putea acoperi deficitul din sistem la un cost de mai puțin de un sfert față de menținerea capacității pe cărbune. Pentru dezvoltare, se propune extinderea serviciului lansat la 1 septembrie prin publicarea volumelor contractate și a prețurilor din licitații. De asemenea, este necesară introducerea unui produs sezonier pentru iarnă și vară, precum și simplificarea procesului de agregare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
Evoluția acestui sistem necesită și o extindere a cadrului de flexibilitate pentru a include piețele angro, permițând consumatorilor și agregatorilor să cumuleze venituri din surse diferite. Nadia Maki recomandă ca DSR să fie inclus în modelarea adecvării resurselor, utilizând datele despre reducerile de consum industrial din august 2026 și seturile de date proxy europene. În regiunile carbonifere, includerea DSR ar trebui să devină un criteriu de eligibilitate pentru proiectele industriale finanțate.
Tranziția energetică implică și o dimensiune socială majoră, având în vedere impactul închiderii centralelor pe cărbune asupra comunităților afectate. Pentru a compensa pierderea locurilor de muncă, România dispune de aproximativ 2,14 miliarde de euro prin Fondul Uniunii Europene pentru o Tranziție Justă. Aceste fonduri sunt destinate investițiilor noi și oportunităților economice alternative, fiind esențiale pentru a asigura o tranziție care să protejeze lucrătorii din sectorul energetic tradițional.
Contextul energetic actual pune presiune pe stabilitatea sistemelor de distribuție și pe gestionarea costurilor. În timp ce mecanismele de flexibilitate precum DSR promit eficiență, consumatorii casnici se confruntă cu riscuri de creștere a tarifelor la energia electrică. Gestionarea eficientă a cererii devine astfel un instrument critic pentru a echilibra necesitățile de consum cu obiectivele de decarbonizare și stabilitatea prețurilor pe piață.