Deputatul George-Mădălin Borș, membru în Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a criticat dur politicile Green Deal în cadrul evenimentului ENERGY FORUM 2026: Energia României: de la criză la avantaj economic. Parlamentarul susține că aceste politici sunt responsabile pentru închiderea anticipativă a unor capacități de producție a energiei în bandă și pentru creșterea dependenței României de importurile de energie. Acesta a identificat acest proces ca fiind principalul factor care afectează stabilitatea energetică a țării.
George-Mădălin Borș a subliniat că România deținea anterior capacități de producție suficiente pentru a acoperi consumul național cu o dependență minimă de importuri. Conform declarațiilor sale, implementarea agresivă a politicilor Green Deal a forțat țara să renunțe la resurse interne, ducând la situații în care se importă peste 3.000 de megawați seara. Parlamentarul a comparat această situație cu un „elefant din cameră” care afectează prețurile la energie și capacitatea de producție la orele de vârf.
În ceea ce privește finanțarea noilor capacități, deputatul PSD a respins ideea că atragerea de fonduri pentru proiecte noi este o soluție suficientă. El a explicat că un megawatt de energie în bandă trebuie înlocuit cu un megawatt nou pentru a menține echilibrul, însă studiile de fezabilitate pentru proiectele viitoare s-au dovedit a fi nerealiste. În acest context, prețul generatoarelor care trebuiau instalate s-a triplat, lăsând fondurile atrase fără a produce rezultatele scontate în producția de energie.
Parlamentarul a criticat și utilizarea tehnologiei de stocare în baterii ca soluție sustenabilă pentru criza energetică. George-Mădălin Borș a argumentat că un megawatt de stocare nu este echivalent cu un megawatt de producție, deoarece bateriile sunt active scumpe, supuse uzurii și limitate temporal. El a menționat că o baterie nu poate injecta un megawatt total fără a se distruge și că parametrii de funcționare, precum megawatt-ora, limitează capacitatea de a menține prețuri competitive pe termen lung.
Pentru a evita situația de supraviețuire în care se află sistemul actual, deputatul a cerut un program energetic de cel puțin 10 ani, care să nu fie influențat de politică. El a avertizat că, fără o viziune pe termen lung, România va continua să aplice doar măsuri temporare de remediere. Parlamentarul a exprimat îngrijorări privind continuitatea energetică, menționând că începând cu sfârșitul lunii ianuarie, situația ar putea deveni extrem de dificilă pentru gestionarea consumului.
Sectorul energetic românesc traversează o perioadă de transformare profundă sub presiunea reglementărilor europene privind decarbonizarea. Această tranziție implică o trecere de la sursele tradiționale de energie în bandă către surse regenerabile, ceea ce impune o gestionare complexă a rețelelor electrice și a echilibrului între cerere și ofertă pentru a preveni fluctuațiile de preț și instabilitatea sistemului.