Guvernul a emis o hotărâre prin care permite Transelectrica, operatorul rețelei naționale de energie, să implementeze măsuri speciale de siguranță în cazul unor necesități urgente. Această decizie vine într-un moment de presiune asupra sistemului energetic, când cererea de electricitate crește semnificativ. Autoritățile au stabilit un set de proceduri de intervenție pentru a gestiona eventualele dezechilibre dintre producție și consumul de pe piața internă.
Printre principalele instrumente de gestionare a crizei se numără pornirea centralelor din rezervă, inclusiv a grupurilor de producție pe cărbune. De asemenea, Transelectrica are autorizația de a reduce exporturile de energie către alte piețe și, ca ultimă soluție, de a limita consumul de electricitate în tranșe. Această limitare ar putea implica deconectarea temporară a unor mari consumatori industriali, o măsură luată pentru a proteja furnizarea de energie către populație și spitale.
Situația energetică este agravată de factori climatici care afectează capacitatea de producție internă. Ambele reactoare de la Cernavodă rămân oprite din cauza debitului scăzut al Dunării, iar lipsa precipitațiilor afectează sever funcționarea hidrocentralelor. În paralel, energia verde nu poate compensa deficitul, deoarece producția eoliană este fluctuantă, iar cea fotovoltaică scade odată cu scurtarea zilelor, ceea ce pune presiune pe stabilitatea rețelei naționale.
Estimările privind cererea de energie indică o creștere pe măsură ce temperaturile scad, cu riscuri majore în orele de vârf, între 6 și 10 seara. În această lună, cererea ar putea atinge pragul de 8.000 de megawați. Recent, s-a înregistrat un vârf de 7.000 de megawați, dintre care aproximativ 1.600 au fost acoperiți prin importuri de energie, evidențiind dependența de piețele externe în perioadele de consum intens.
Autoritățile au oferit asigurări că aceste măsuri de siguranță sunt concepute exclusiv pentru a preveni apariția unor pene de curent care ar putea afecta direct populația. Planul de intervenție este structurat astfel încât să se utilizeze treptat resursele disponibile, de la unitățile de rezervă până la restricționarea consumului industrial, pentru a menține funcționalitatea serviciilor critice și a asigura un flux constant de energie pentru sectorul rezidențial.
Evoluția consumului de energie în perioadele reci depinde în mod direct de capacitatea de producție hidroelectrică și de stabilitatea reactoarelor nucleare. În România, funcționarea centralelor de la Cernavodă este strâns legată de nivelul de apă din Dunăre, un indicator critic pentru răcirea reactoarelor. Când debitul este insuficient, sistemul trebuie să apeleze la surse termice sau la importuri pentru a acoperi cererea de megawați a întregii țări.