Hidroelectrica a anunțat o rectificare a bugetului pentru anul în curs, prin care profitul net estimat scade la 3 miliarde de lei. Această revizuire reprezintă o diminuare de 16% față de valorile bugetate inițial, fiind determinată de o scădere a veniturilor cu 4% și o creștere a cheltuielilor cu 4%. Situația financiară este influențată direct de condițiile meteorologice nefavorabile care au afectat capacitatea de producție a companiei.
Producția de energie electrică este estimată să sufere o scădere de 18%, ajungând la un volum de 11,2 TWh. În același timp, pentru a acoperi necesarul clienților din portofoliul de furnizare, volumele de energie cumpărate din piață vor crește cu 26%, atingând 3,2 TWh. Această strategie de achiziție suplimentară expune compania la volatilitatea prețurilor de pe piața OPCOM, afectând direct rezultatele financiare ale societății.
Condițiile hidrologice din România au devenit critice începând cu luna iunie 2026, din cauza unui regim pluviometric deficitar. Conform datelor INHGA, în perioada iulie – septembrie 2026, debitul multor râuri s-a situat la doar 30–50% din mediile multianuale. Pe Dunăre, situația a fost deosebit de gravă, debitul la intrarea în țară coborând în luna august la aproximativ 1.500 mc/s, față de o medie de 3.900 mc/s.
Evoluția pieței de energie a fost agravată și de indisponibilizarea reactoarelor nucleare 1 și 2 ale Nuclearelectrica S.A., începând cu 28 iulie 2026 și 13 august 2026. Această scădere a disponibilității capacităților de producție hidro, combinată cu seceta, a generat un context operațional dificil. Hidroelectrica a subliniat că trebuie să achiziționeze energie la prețuri semnificativ mai mari decât costurile proprii de producție.
Compania a explicat că diminuarea profitabilității este rezultatul cumulativ al factorilor naturali și al celor de piață. Pe lângă secetă, prețurile volatile de vânzare și achizițiile masive de energie electrică au afectat marjele. Deși Hidroelectrica menține cel mai mic preț de furnizare pentru clienții casnici din România, necesarul de energie pentru portofoliul de furnizare impune costuri suplimentare de achiziție.
Sectorul energetic din România este sensibil la variațiile de debit ale cursurilor de apă, factor care influențează direct mixul de producție național. Deficitul de apă afectează nu doar producția hidroelectrică, ci și stabilitatea prețurilor pe piața de energie, deoarece reducerea capacității de producție internă obligă operatorii să apeleze la achiziții externe mai costisitoare pentru a satisface cererea consumatorilor.