Seceta severă care afectează Europa a generat presiuni asupra mixului energetic și a prețurilor la energie, conform declarațiilor făcute de Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Deși România dispune de un mix energetic echilibrat, condițiile climatice actuale au forțat importul de energie la prețuri mult mai ridicate decât costul producției interne. Ministrul a subliniat că acest fenomen a afectat direct capacitatea de producție a centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, limitând aportul acesteia la sistem.
Pentru a combate volatilitatea prețurilor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor lansează anul acesta un program dedicat stocării energiei în baterii. Această inițiativă vizează integrarea capacității de stocare cu sistemele fotovoltaice deja existente în piață, o măsură care ar putea reduce prețul energiei pe termen mediu. Programul dispune de un buget de 400 de milioane lei, utilizând un sistem de evaluare a dosarelor în locul regulii „primul venit, primul servit”, punând accent pe cofinanțare pentru a maximiza numărul de unități instalate.
În paralel, Diana Buzoianu a semnalat o lipsă de finanțare pentru infrastructura critică, precum barajele, digurile și polderele. Pentru anul 2025, bugetul național alocat pentru aceste lucrări este de doar 50 de milioane de RON, o sumă descrisă drept derizorie în raport cu nevoile reale. Deși pentru anul 2026 s-au negociat 250 de milioane de RON, ministrul a precizat că acest nivel de finanțare rămâne insuficient pentru a acoperi provocările impuse de secetă și de impactul asupra infrastructurii.
O soluție pentru gestionarea resurselor pe termen lung este mecanismul apei, care ar trebui să genereze 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani pentru lucrări critice. Fondurile vor fi direcționate către barajele de categoria A și B, care sunt esențiale atât pentru capacitățile de energie, cât și pentru protecția comunităților împotriva inundațiilor și asigurarea accesului la apă. Obiectivul principal este prioritizarea investițiilor în infrastructura care susține atât securitatea energetică, cât și gestionarea resurselor hidrice.
Strategia de stocare prin baterii este gândită să devină o politică publică pe o perioadă de 3-4 ani, pentru a prinde din urmă capacitatea fotovoltaică instalată. Dacă implementarea se desfășoară conform planului, sistemele de stocare ar putea fi operaționale la nivelul instalațiilor fotovoltaice deja existente în decurs de un an. Această schimbare de paradigmă, de la simplul suport pentru panouri la integrarea stocării, este considerată vitală pentru a evita importurile de energie în perioadele de vârf de preț.
Gestionarea resurselor de apă și a infrastructurii hidrotehnice reprezintă un pilon central al securității naționale, influențând direct stabilitatea energetică. În contextul schimbărilor climatice, capacitatea de stocare a energiei și menținerea integrității barajelor devin elemente critice pentru prevenirea crizelor de aprovizionare și a dezastrelor naturale, necesitând o alocare constantă și semnificativă de capital pentru proiectele de infrastructură de prioritate zero.