România a înregistrat joi seară importuri masive de energie electrică, depășind pragul de 3.400 MW într-un moment de vârf. Această evoluție a avut loc în contextul unei scăderi drastice a producției eoliene, care a coborât la doar câteva sute de MW, față de nivelurile de aproximativ 2.700–2.800 MW raportate cu două zile înainte. Importurile au ajuns foarte aproape de capacitatea maximă transfrontalieră a țării, estimată la circa 4.000 MW.
Conform datelor furnizate de Transelectrica, la ora 18:30, consumul de energie electrică a atins un maximum zilnic de 7.899 MW. În același interval, producția internă a fost de numai 4.498 MW, ceea ce a generat un deficit de 3.401 MW acoperit prin importuri. Producția eoliană a fost de doar 273 MW, în timp ce producția nucleară a rămas la zero, influențând direct necesarul de energie de pe piețe.
Structura producției interne a evidențiat un aport de 1.740 MW de la centralele pe gaze și 1.392 MW de la hidrocentrale. Centralele pe cărbune au contribuit cu 636 MW, iar biomasa a generat 70 MW. Importurile au reprezentat aproximativ 43% din consumul instantaneu de energie. Această situație contrastează puternic cu marțea trecută, când vântul puternic a menținut echilibrul energetic, reducând importurile la niveluri de 1.200–1.300 MW.
Scăderea producției din surse regenerabile și indisponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă au dus la creșterea prețurilor pe piața spot. România a devenit cea mai scumpă piață de energie din Europa, cu un preț mediu de peste 320 euro/MWh în ziua de joi. Deși pentru vineri prețul mediu zilnic a fost estimat cu o ușoară scădere, România a păstrat poziția de piață cu cele mai ridicate costuri.
Echilibrul Sistemului Energetic Național urmează să fie susținut de revenirea în funcțiune a Unității 1 de la Cernavodă. Reactorul, cu o capacitate de aproximativ 700 MW, va fi resincronizat vineri, urmând să atingă capacitatea maximă sâmbătă. Unitatea 2 va rămâne însă oprită, repornirea acestui reactor fiind condiționată de creșterea nivelului Dunării. Reintrarea în producție a primului reactor va reduce necesarul de importuri în perioadele cu producție scăzută.
Evoluția prețurilor și a importurilor reflectă dependența de factorii meteorologici și de disponibilitatea centralelor de bază. În România, echilibrul între producția regenerabilă și consumul de vârf este critic, având în vedere că producția eoliană poate fluctua de la peste 2.700 MW la sub 300 MW în interval scurt. Această volatilitate influențează direct stabilitatea prețurilor pe piața spot și necesarul de energie importată de la partenerii transfrontalieri.